Conduși suntem astăzi pe-un drum prin pustie,
La cârmă e Domnul, și noi ne-ndreptăm,
Spre Patria sfântă cu El vrem la masă,
O-ntreagă vecie în ceruri să stăm.

Privim izbăvirea mereu ce-o aduce,
În luptele grele cu cel furios,
De el n-avem teamă, noi suntem cu Domnul,
El toarnă din ceruri un har valoros.

Conduși suntem astăzi prin grea suferință,
De-o mare putere ce vine de sus,
Avem biruință, avem mângâiere,
Căci este puterea din Domnul Isus.

E fără de margini, ea este doar mare,
Ne trece de munții, ce vor a opri,
A noastr-alergare, spre locul iubirii,
În locul în care odihn-om găsi.

Conduși suntem astăzi prin văi pustiite,
Pe ape întinse cu valuri ce vin,
Dar suntem cu Cel care valul oprește,
El este Hristosul din cerul sublim.

Pe brațul puternic ne duce acasă,
Căci El este marele Preot ceresc,
Ce are în ceruri puterea-i măreață,
Dar și pe pământ, fiii Săi o zăresc.

Conduși suntem astăzi pe-un drum plini de pietre,
E plin de ocară dar este spre cer,
Pe el urcă sfinții, și ei niciodată,
Nu sunt printre cei rătăciți care pier.

Vom trece de vremuri ce sunt mult prea grele,
Prin ele ne poartă, al nostr' Dumnezeu,
El dă la o parte și munții și marea,
Oprește și vântul... și timpul ce-i greu.