A mai răsărit o floare, în gradina cea cu flori,
Unde Grădinarul este, Împăratul zorilor,
//El o va uda întruna, cu-al Său har ce-i minunat,
Ca să înflorească floarea, numai pentru Împărat. //

Binecuvântări alese, va lăsa El peste ea,
Înflorită ca să fie, pentru-mpărăția Sa,
//Când furtuni vor fi pornite, scutul ei va deveni,
Să ramân-această floare, înflorită zi de zi.

E de Dumnezeu iubita, El suflare ei ia dat,
Și o frumusețe rara, și un nume de-Mpărat,
//I-a scris Domnu-n cartea vieții, al ei nume ce-i frumos,
Pregătit își are locul, sus în cerul glorios. //

Va fi numai înflorită, El de ea se va-ngriji,
Îi dă binecuvântarea, peste ea care va fi,
//Și în clipele mai grele, și în cele mai ușoare,
De la Domnul ea primește, astăzi binecuvântare. //