Am învățat Isuse, că viața e o cale,
Ce nu-și poate întoarce, vre-o dată cursul său,
De nu trăiesc azi clipa, există și târziul,
În ziua cea de mâne, poate nu voi fi eu.

Am învățat iubirea, s-o am mereu pe buze,
S-o dăruiesc întruna, și eu să o primesc,
Am învățat că este un har să pot eu astăzi,
Prin valurile vieții, mereu doar să iubesc.

Am învățat și mila ce o aștepți la mine,
S-o am când eu privirea, aleg să o cobor,
Am învățat că Doamne, doar plin de bunătate,
Pot fi mereu eu liber, pentru a-l vieții zbor.

Am învățat că nimeni, nu-mi poate sta în cale,
Când eu numai în Tine, ma-ncred Doamne mereu,
Am învățat că ura, mă poate ea împinge,
În gura larg deschisă, a timpului ce-i greu.

Am învățat credința, ca-mi poate fi salvarea,
Din groapa de pieire, din moarte, din păcat,
Tot ea îmi dă iertare, mi-aduce izbăvire,
În școala vieții Doamne, eu toate-am învățat.

Am învățat că cerul, e plin de multe stele,
Mereu strălucitoare, și soarele-i în el,
Am învățat că viața, ea nu îmi aparține,
E doar a Ta cu toate, Tu ei i-ai dat un țel.

Am învățat că marea, ea nu e doar o apă,
Am învățat că vântul, nu este doar un vânt,
Am învățat că ele, au și o ascultare,
Au chiar și-o mare teamă, de-un viu și sfânt cuvânt.

Am învățat că zborul, el nu-i doar pân-la stele,
El trece și de lună, el este azi un vis,
Un zbor poate s-ajungă, în locuri nevăzute,
În care doar în cartea, cea sfântă este scris.

Mereu învăț căci Doamne, Tu ești o tain-ascunsa,
Prin ea să-mi fie pasul, aș vrea neîncetat,
Din viața care trece, mereu doar printr-o taină,
Eu până la-l ei capăt, am doar de învățat.