E scurtă viața! Peregrini,
Călcăm pe flori, dar și pe spini!
Când exaltând, când întristați,
Suntem de cer înstrăinați,
Privim mai mult spre pasul greu,
Din când în când spre Dumnezeu,
Ne plângem des, ne revoltăm,
În suferinți doar, ne rugăm,

Trăim cum vrem și viciați,
De har nu suntem afectați,
Căci lumea are mersul ei,
Cu mii și mii de dumnezei,
Banul și moda, adulter,
O libertate fără cer,
Copii puțini, familie nu-i,
Ce poți acestora, să spui?

Că se îndreaptă spre neant?
Te ponegresc: "Ești aberant,
Înapoiat și retrograd,
Destinul tău e trist și fad!"
O, om modern, emancipat,
De cele rele ești legat,
Se bucură cel rău că tu,
Lui Dumnezeu mereu spui nu!

Te lasă-n mintea ta, Isus...
Și plânge cerul! Nepătruns
E planul Domnului! Tu știi?
Te vrea cu El în veșnicii!
Cât rătăcești și cât alergi,
Prin labirintul fără legi?
Buimac, pierdut pe drumul tău,
De ce nu vii la Dumnezeu?

E scurtă viața! Peregrini,
Călcăm pe flori, dar și pe spini!
Când exaltând, când întristați,
Veniți la Domnul, nu mai stați!
Căci anii vieții nu sunt mulți!
Nu vrei de Duhul Sfânt s-asculți?
Tic-tacul bate cadențat,
Ești mântuit sau condamnat?

El, te iubește-așa cum ești,
Dorește doar să te sfințești,
Să crezi în cruce, -n jertfa Lui,
Durerea, Celui Sfânt să-i spui!
El prin Duh Sfânt te-a mângâia,
Întreaga viață-ți va schimba,
Fii astăzi dar copilul Său,
Împacă-te cu Dumnezeu!

16/11/2022, Barcelona- Lucica Boltasu