De ce te temi cand noaptea iarăși vine,
Când soarele aduce un apus,
Când umblă-n nopți și umbrele străine,
Când valul mării nu este ascuns.

De ce te temi de răcnet de furtună,
De munții care stau în fața ta,
Când Cel ce poate munții să îi mute,
Pe-un braț biruitor te va purta.

De ce te temi când tunete din zare,
Se-aud dorind cu teamă a veni,
Când numai un cuvânt rostit de Domnul,
El poate orice tunet a-l opri.

El poate să oprească chiar și timpul,
De ce ți-e teamă azi că a venit,
Tu fii fără de ea... fii fără teamă,
Aleargă-n timp mereu spre infinit.

De ce te temi când Domnul e cu tine,
Când poate calea ta a netezi,
Când poate sa te treacă de-orice teamă,
Doar El o pate-ntruna birui.

Fii gol de ea... puterea este-n tine,
Privește cerul care-i glorios,
Și nu uita că Cel ce-alungă teama,
E-al tău Stăpân, E Dumnezeu... . Hristos.