Umple-mi inima de Tine, Dumnezeule divin,
Căci eu vreau în orice clipă, doar de Tine să fiu plin,
Vreau iubirea Ta cerească, doar aprinsă să o am,
Ca să nu mai fiu în viață, cum odată eu eram.

Lasă că să curgă harul, și peste ființa mea,
Să mă ofilesc Isuse, nici-o clipă nu lăsa,
Vreau o floare înflorită, pentru Tine ca să fiu,
Înflorită chiar și-n noapte, chiar și-n mijloc de pustiu.

Tu înseninează-mi cerul, ca sa-mi fie zborul lin,
Gol de lacrimile-amare, și de-al vieții greu suspin,
Poți opri îndată vântul, și furtuna poți opri,
Ca să nu-mi opresc eu pasul, să nu pot nici obosi.

Umple-mi Tu a mea privire, doar de bunătatea Ta,
Să te văd numai pe Tine, eu oriunde m-aș uita,
Umple-mă de milă Doamne, ca să fiu mereu milos,
Să îmi fie-asemanare, doar cu Tine-al meu Hristos.

Înaintea mea să fie, slava Ta eu vreau mereu,
Ca să birui totdeauna, lupta cu acel ce-i rău,
Luptă Doamne căci puterea, este-n toate doar a Ta,
Izbăvirea e la Tine, ca să cad... nu mă lăsa.

Ține-mă doar Tu de mână, ca să urc eu vreau mereu,
Ca să fiu vreau mai aproape, doar de Tine Dumnezeu,
Să nu lași singurătatea, inimii ca să îi dea,
Timpul ei plin de durere, fii doar Tu-n inima mea.

Fii Tu flacăra aprinsă, să nu fumeg eu vre-o dat,
Doar cu Tine o lumină, pot eu fi sfânt Împărat,
Să se vadă-n depărtare, fiul cui sunt astăzi eu,
Să se vadă cine mie mi-este Tată... Dumnezeu,