Ești Dumnezeu Stăpân pe toate,
Acolo-n cer și pe pământ,
Și apele îți sunt supuse,
Și adierile de vânt.

Te-ascultă luna dintre stele,
Și soarele îți e supus,
Și vremea care e grăbită,
Și-un răsărit dar și-un apus.

Și stropii reci ce cad din ploaie,
Pe un pământ ce e uscat,
Tot Ție Doamne ți se-nchina,
Căci ești Stăpân și Împărat.

Cuvântul Tău străpunge norii,
Coboară-ntruna luminând,
Să îi despărți doar Tu poți Doamne,
Căci ești puternic, mare, sfânt.

Te-ascultă zorile de ziuă,
Răsar atunci când poruncești,
Și florile doar pentru Tine,
Ele-nfloresc când le privești.

Și fiarele-s asultătoare,
De glasul Tău când e-auzit,
Și razele strălucitoare,
Se-ascund în timp de asfințit.

Căci Tu ești Doamne peste toate,
Un Împărat ce stăpânești,
Întreg pământul dar și locul,
Ce este-n slăvile cerești.

La Tine-i doar toată puterea,
Tu ești Acel ce-ai biruit,
Pe cruce moartea când pe Tine,
Acei păgâni te-au răstignit.

Ești Dumnezeu Stăpânitorul,
Și peste locul din pustii,
În el Tu poți să fii izvorul
Ce-i dătător de ape vii.

Și marea poți a o desparte,
Furtuna poți a potoli,
Când strigi din cer atunci și vremea,
În loc se poate ea opri.

Căci sunt de Tine-ascultatoare,
Ce sunt în cer și pe pământ,
Când Tu apari atunci se-aude,
Ești sfânt, ești sfânt, ești veșnic sfânt.

Ești Dumnezeu atotputernic,
Un mare, veșnic Împărat,
Și omenirea și pământul,
În fața Ta e închinat.