La noapte dacă ar fi Răpirea

La noapte dacă ar fi Răpirea
Cum ai sta cu mântuirea?
Ai putea să zbori în slavă
Sau ți-e drumul spre epavă?

Ai putea privi în sus
Cum pe nori vine Isus?
Sau cu inima fricoasă
Vei fugi de-a Sa pedeapsă?

Ai putea hotărât să stai
Ca pe vremuri, când erai
Sigur de-a ta mântuire
Și-așteptai al Lui venire?

La noapte dacă ar fi Răpirea
Ai putea s-auzi oștirea
Îngerilor care sună
Din trompete, împreună?

Sau ți-e gândul 'ndepărtat
Către tot ce ai lăsat
Pe pământ, în vistierii?
Mai bine nu te osteni!

Ai putea să-I mai dai slavă
Acum cu vocea ta firavă?
Sau ți-e glasul tremurând,
Fără putere și plăpând?

Vei purta oare haine albe
Ce în sânge au fost spălate?
Sau tu haina ce-ai primit-o
În lumea aceasta ai murdărit-o?

Vei putea să mai ridici
Mâini curate, fără frici
Către Domnul ce e gata
Să ne dea la toți răsplata?

Ai putea să strigi voios
”Isus, ia-mă, Ți-am fost credincios,
Am făcut doar voia Ta,
M-am ferit de lumea rea,

În vas am strâns untdelemn,
Am ascultat de-al Tău îndemn,
Pe sărmani i-am ajutat
Și iubire am arătat.”

La noapte dacă ar fi Răpirea
Cât de mare ți-ar fi uimirea?
Te-ar găsi nepregătit
Să fii de El și tu răpit?