Împrietenește-te cu Domnul

Prieten drag, ce astăzi ai poposit
Încet și tămător, cu mii de întrebări în gând,
Conștient de cât în viață, mereu tu ai greșit.
Un ”bine ai venit”, Domnul îți șoptește blând.

Prin bunătatea-I mare, la tine a privit,
Te cunoștea dinainte pe lume să fi venit,
Ți-a fost mereu aproape la bine și la greu,
Chiar de nu-L știai cu adevărat pe Dumnezeu.

El te privea cu milă, din 'naltul cer sticlos,
Creând și pentru tine un viitor luminos,
Și-a așteptat cu dor această bună zi,
Când în casa Sa, tu sincer vei păși.

De-ale tale fapte, sigur nu te bucuri
Și de-ai putea, ai vrea să rupi greoaie lanțuri,
Ce inima ți-o ține legată la-ntuneric,
Dorești o eliberare în al tău chinuit lăuntric.

Te lupți încă - cu gânduri ce mereu te-au frământat
Și-ai vrea ca-l tău cuget să fie ușurat,
Dar Domnul azi te-ascultă, te-a ascultat mereu
Și vrea ca să aducă eliberare sufletului tău.

Începe chiar de-acum cu-adevărat ca să trăiești
Și nu privi în spate, la ispitele lumești,
Curată viața ta de azi mereu să fie,
Iar vorba să nu-ți fie scăldată în trufie.

Împrietenește-te cu Domnul, cât timp El mai oferă
Curând între tine și cer va pune o barieră
Și-atunci, cu mari regrete nu va mai conta,
Că tu ai vrut, dar nu L-ai primit nicicând în viața ta.

Nu mai trăi în nepăsare și opulență
Nu vezi oare că bunătatea Sa te-ndeamnă la pocăință?
Descarcă-ți azi bagajul păcatelor ce-ai strâns
Să poți de-acum s-aduni sfintele bogății de sus.

Tu fă un singur pas, iar Domnul face doi,
Pe-al vieții drum, veți călători doar amândoi.
Tu ține-L strâns de mână și drumul nu-I mai da
Și El Își va lăsa binecuvântarea și peste casa ta.

Și poate că nu știi, dar Domnul te-a ales
Din mii și mii de oameni să ai de azi acces
Spre Țara cea din cer, spre locuri cu verdeață
Să poți să Îl cunoști și să-I vezi măreața față.