NĂDEJDEA MEA

Nădejdea sufletului meu e mântuirea.
Și-mi pun nădejdea toată în Tine, Isus.
Am simțit iubirea Ta prezentă în viața mea,
La rugăciunile mele, adesea ai răspuns.

Şi ai aprins al inimii dor după neprihănire,
Ce râvnește podoabele sfinte cu dor nespus.
Sufletul tânjește statornicie în mântuire,
Căutând în Scriptură al vieții răspuns.

Ai străpuns gândirea mea, Lumină divină.
Să simt a Ta iubire veșnică, nețărmurită.
Mi-ai umplut inima cu încredere deplină.
Cu pâinea vieții zi de zi sunt hrănită.

Îmi ștergi lacrimile, ce durerea le stoarce.
Îmi dai arvuna-înțelepciunii, Scriptura.
Îmi dăruiești totdeauna a iubirii Tale pace,
Alături mi-ai fost și îmi eşti întotdeauna.

Inima-mi rezonează cu a Ta iubire.
Căci Tu Te-ai îndurat de sufletul meu.
În harul iubirii primit-am mântuire.
Te Slăvesc necontenit Domnul meu.