Nu e furtună mai neagră
Murdară
Haotic izbind-și unul de altul
Valuri cât zidul
Ca aceea care se naște
În inima omului...
Te oprește în loc
Îți arată sfârșitul
Ca un rânjet al morții
Pe deplin mulțumită
De groaza cioplită pe chip
Dar iată, e UNUL
Care ridică capul trudit și rostește
Poruncă:
Taci, fără gură!
Semeață furtună
În inima asta curată
Eu Sunt
Cel ce Sunt
Și rămân
Și împreună ajungem
La mal...