Am murit de două ori:
Lumii când i-am spus: "Adio!",
Mai apoi când firii vechi
Nu i-am mai cedat fiori
Și-am gonit-o-n veci... cu „brio".

Am murit pe val crezând –
Chiar departe-n larg pe mare–
Că, privind la Dumnezeu,
Pot fi dus de pe pământ
Într-o altă sfântă zare!

Am murit fără regret,
Îngropând plăceri de-o clipă
Și-am pus piatră pe mormânt
Și-am lăsat scris un bilet:
"Fără El, e doar risipă!"

Am murit, să pot trăi
Sfânt și mort față de mine,
Iar atunci când voi pleca
Și când totul s-a sfârși
Să trăiesc veșnic cu Tine!