Ești și mic, dar și scump.

Ești o floare deschisă, ce parfum răspândești,
O priveliște-aleasă, ce comori oglindești.
Ești o carte deschisă, ești un nou început,
O cărare frumoasă, unde pași au trecut...

Ești un dor, așteptare, o privire în gol,
Ruga mută a mamei, ce dă curții târcol...
Ești un vis, fericire, pentru tatăl ce-așteaptă,
Ca să iei hotărârea, bună, grea, înțeleaptă...

Ești un strop scump de sânge, ce pe cruce a curs,
În durere și lacrimi, în ceas trist de apus...
Ești un pic din iubirea care leagă-mpreună,
Constelații, planete, într-o sacră cunună.

Ești și mic, dar și scump, ca să pieri în neant,
Căci și-n tine străluce, al iubirii talant...
Ai curaj și privește către cer să-nțelegi,
Dumnezeu azi te chiamă, tu nu vrei să-l alegi?

Ești un fiu ce se-ntoarce, către casă grăbit,
Și ospățul de Tata e deja pregătit,
Vino dar, cu-ndrăzneală, întrebări nu au rost,
Ești mereu Fiul Tatii, nu contează ce-ai fost!