De-ar fi întunericul beznă în inimi
Și lacăte reci atârnate de suflet,
Eu știu, am lumină în Tine Părinte
Ce-n lume umil ai pășit ca un Prunc.
De-ar fi căi pierdute în lumea pustie
Și nimeni alături de mine n-ar fi
Eu știu Steaua ce-mi luminează cărarea
De mână mă ții, ești cu mine-n vecii.
De n-ar fi nădejde nici cât un grăunte
În tot ce se vede și tot ce atingi,
În Tine mă-ncred cât de greu ar fi drumul
Doar Tu mă cunoști și pe nume mă strigi.
De n-ar fi un nou răsărit pentru mâine
Și tot ce-mi doresc nu s-ar împlini,
Eu am un Luceafăr Sfânt al Mântuirii
Și-un ceas de izbândă cum nu ai gândi...
Aș sta doar cu Tine Isus la Răscruce
Cu drag Te-aș urma oriunde-ai pleca
Căci nu e mai dulce "a fi"-n astă lume
Decât în genunchi și smerit lângă Cruce.
Uimit asculta-voi chemarea-Ți cerească
Și taine adânci înflori-vor în mine
Căci Tu ești deajuns pe a vieții ruină
În Tine trăiesc bucuria deplină.
03.12. 2022
Recent meditam la câte încercări și câtă suferință poate fi în viața unui creștin. Ce ar putea să-l țină în vremuri dificile? Doar credința tare în Dumnezeu și făgăduințele Sale! Putem rămâne singuri în fața multor lupte, dar Dumnezeu va fi Singurul care ne va ține de mână, pentru că ne cunoaște pe nume, suntem ai Lui!