O Dumnezeule cel mare,
Tu care dai la fiecare salvare!
Uită-te la biserica Ta,
Cum nu trăiește după Cuvânt acuma.

Biserica Ta e lumească,
Nu e sfințită ca altă dată,
Nu mai cunoaște nici un pic,
Sfințenia cu care Tu ai stropit.

Se îndepărtează tot mai mult,
De ceea ce Tu ai spus!
Îi place să fie actuală,
După o modă fiind nespirituală.

O Doamne Tu însuși privești,
Și pe toate le cercetezi,
Cum se poate așa,
Să se încurce cu lumea biserica Ta.

Dacă te uiți la biserica actuală,
E murdară plină de pată!
Aceasta este biserica Ta,
Pe care o vei răpi cândva?

Doamne ce s-a întâmplat,
Și de ce biserica Ta s-a spurcat,
De ce nu se întoarce în dată,
La adevărata ei față.

O Doamne nu ne lăsa,
Și vino Tu acuma!
Arată-ți slava Ta,
Și ridic-o din nou cum a fost cândva.

La acea stare de viață,
Unde Duhul Sfânt se prezenta de fiecare dată,
Unde semne și minuni se făceau,
Când toți se rugau.

O Doamne Tu ai spus cândva:
Nu aceasta e biserica Ta!
Ea e slăvit și fără pată,
Fără zbârcitură și curățată prin apă.

Dacă ar fi așa,
Vie ar fi biserica Ta,
Dar acuma lumea a intervenit,
În poporul Tău iubit.

Isuse Doamne nu ne lăsa,
Vino la noi acuma!
Noi nu putem face nimic,
Dacă Tu nu ai intervenit.

Ridică biserica Ta,
Și nu o lăsa acuma,
Fă-o din nou să crească,
La acea stare de viață.

Să te poată întâmpina,
Când Tu vei apărea!
Să nu rămână pe pământ în dată,
Și Tu să pleci fără ea acasă.

O Doamne nu ne lăsa,
Chemăm Numele Tău acuma,
Știm căci Tu vei veni,
Să ridici sfinții Tăi copii.

Dar biserica nu e pregătită,
Este cu lumea mânjită!
Nu mai este biserica pe care Tu ai lăsat,
Imediat după ce te-ai înălțat.

A ajuns aproape drăcească,
Parcă e discotecă mondială,
Parcă suntem la un carnaval,
Nu la biserica pregătită pentru Rai.

Biserica nu e pregătită,
Pentru răpirea ce va urma să vină!
Cu toate căci Duhul Sfânt a vorbit,
Pe popor nici nu l-a interesat ce l-ai sfătuit.

Să fie cât mai bine degrabă,
Ca membri să nu se piardă,
Să nu scadă biserica la număr cumva,
De aceia las-o căci e bine așa.

Căci dacă le spui căci au păcătuit,
Și nu e bună starea lor în care sau găsit,
Te trezești căci nu mai vine la biserică degrabă,
Căci s-a supărat fratele în dată.

O Doamne și aceasta se învață mereu,
Să nu se mai spună la păcat în poporul Tău!
Și uite unde a ajuns degrabă,
Poporul Tău care merge spune el spre casă.

Rău toți am păcatuit,
Căci prea mult ne-am compromis,
Cu lumea ce ne înconjoară,
Și păcatul ne-a stins din viață.

O Doamne aceasta este biserica Ta,
Care spune căci așteaptă răpirea!
Cum poate să plece acasă,
Când hainele murdare o condamnă.

Oare chear atâta am ajuns să nu mai vedem,
Căci Tu ceri sfințire de la poporul Tău,
Și poporul în loc să se sfințească,
Cu lumea se distrează.

O Doamne e biserica Ta,
Tu i-ai chemat pe nume atuncea!
Dar poporul nu te urmează,
Îi place mult păcatul ce îl înconjoară.

Da este biserica Ta,
Și tu însuți vezi lucrul acesta,
Dumnezeule mare,
Numai Tu mai poți da salvare.

Numai Tu mai poți face ceva,
În privința aceasta!
Ca poporul să se trezească,
Să nu mai rătăcească.

Să fi pregătit,
Pentru Tine când ai venit,
Căci astfel Isuse dragă,
Ce popor vei duce acasă.

Vino în ajutor și nu ne lăsa,
Numai Tu mai poți face ceva!
Vino iubite Tată,
Și trezește-ne încă o dată.

Amin