De Nașterea Domnului

Aș dori să mă îmbrac,
În strai de sărbătoare,
Să mă leapăd, să mă dezbrac,
De gânduri apăsătoare! ...

Vreau ca toată ființa mea,
Să fie „bucurie”...
Sufletu’-ndreptat în sus,
Plin de mulțumire! ...

Fiindcă ai venit Isus,
În lumea de ruină,
Ca nouă, Tu să ne aduci,
O rază de Lumină!

Ai coborât din slavă,
În praf și în noroi,
Ca să aduci iubirea,
Și pacea Ta-‘ntre noi!

Te-ai despărțit de Tatăl,
Primind un trup de om,
Ai sădit speranță
Și nădejde vie-n om!

Ai fost în veșnicie,
Și-ai coborât în timp,
Ca să ne-‘nveți Isuse,
Să iertăm și să iubim!

Ai fost în nemurire,
Și-ai coborât în moarte,
Ca să ne poți șterge,
Multele păcate!

Din Patria Iubirii,
Ai venit la noi,
Și-ai fost primit cu ură,
Mulți dorind să mori!

Dar a fost Isuse,
Și va fi în veci,
Un neam ce Te iubește,
Un popor ales!

O Mireasă sfântă,
Popor de legământ,
Salvat prin a Ta jertfă,
Prin Sângele Tău sfânt!

O Mireasă sfântă,
Care Te iubește,
Și cu Tine-n gând,
Viața și-o trăiește!

Cu candela aprinsă,
Și cu ulei în vas,
Ea mereu Te-așteaptă,
Să vii, la orice ceas!

Că-ai coborât în iesle,
Și-urcat-ai la Calvar,
Ca să-Ți duci Mireasa,
Sus la Tine-n Rai!