Iarăși e Crăciun
Iarăși e Crăciun,
Iar e bucurie,
Pruncii se adun
Plini de veselie,
Să-și vadă părinții,
Rudele și sfinții
De prin Adunări
Și răsună-n zări
Colindul frumos
„S-a născut Hristos”.
E Crăciun și iar
Poate fi în zadar
Toată alergarea
Dacă sărbătoarea
Își pierde valoarea,
Scopul și lucrarea...
Scopul e Hristos,
Pruncul Luminos,
Împărat de Sus,
Mirele Isus
Domn Atotputernic,
Mântuitor veșnic,
Veșnica Comoară!
Iarăși noi, fecioară,
Îl sărbătorim
Pe Cel ce-L iubim
Și-astfel alergăm
Să ne închinăm
Nu unui Crăciun
Ci Domnului Bun,
„Cel făr` de început”
Care S-a născut
În Iudeea atunci
Împlinind Porunci
Scrise în Cuvânt
Chiar de Tatăl Sfânt,
Și la fel acum,
Călător în drum
Se-oprește cu toți,
Bate pe la „porți”...
Nu ca să cerșească
Ci să mântuiască,
Căci dorința Lui
Încă alta nu-i
Decât să Se nască
În inima omenească
Și-acolo să-Și crească
Slava Lui cerească.
Fericit de cine
Nu-i este rușine
Să Îl găzduiască,
Căci pe Zori divine
În curând revine
Cu-a Lui răsplătire
Îmbrăcat în Mire
Și-n Slavă, pe „Nor”
Va strânge-un popor
Ce-aici, pe pământ
Iau fost „templu” sfânt.