Doamne, noi suntem vopsiți,
Ținem idoli văruiți,
Zilnic noi ne închinăm
Și slavă îți aducem,
Dar idolii îi purtăm
La gât ținuți atârnați
Și pe frunte înșirați.
Nu sunt statui sau icoane,
Ascultăm de Tine, Doamne,
Tu ne-ai spus să-i lepădăm,
Așa idoli, aruncăm.
Nu-i ținem în casa noastră,
I-am aruncat pe fereastră.
Sunt mândria, aroganța,
Idoli ce ne conduc viața
Sunt trufia, egoismul,
Minciuna și posesismul,
Zgârcenia e în top,
Bunătate nici un strop,
De ură sufletu-i plin,
Inundat de rău venin.
Și aș continua așa,
Mulți idoli în viața mea,
I-ai Doamne, dă-i de pământ,
Fără Tine nu sunt sfânt,
Scoate idolii din mine,
Umple-mă, Doamne cu Tine.
Emilia Dinescu