EL
Am avut o față tristă,
Cu-o privire de oțel
Și-alergam pe-o falsă pistă
Până mi-a schimbat-o El.
Aveam gânduri doar de ură,
Neavând în viață-un țel,
Viața mea, a fost de zgură
Până mi-a schimbat-o El.
Făceam numai rău în viață
Și aveam așa un zel...
Inima-mi era de gheață
Până mi-a schimbat-o El.
Aveam gură de tăiș,
Tot tăind miel după miel
Din mieii din luminiș,
Până mi-a schimbat-o El.
Firea mea, era de piatră,
Căci mereu am fost rebel,
Neavând o sfântă vatră,
Până mi-a schimbat-o El.
Am avut o viață multă,
Numai rele, fel de fel;
Calea mea a fost ocultă
Până mi-a schimbat-o El.
Dar, din toate câte-au fost,
Când l-am întâlnit pe-Acel
Ce în viață mi-a dat rost,
Mi-a rămas în viață El.