Nu vei fi răpus vre-o dată, tu creștine pe pământ,
De vre-un val din marea vieții, sau de fiorosul vânt,
De te vei încrede-n Domnul, în puterea Sa mereu,
Vei vedea cum ajutorul, ție-ți este Dumnezeu.

Dacă inima îți este pregătită pentru El,
De te vei vedea în toate, cel mai... cel mai mititel,
Pentru tine-ntotdeauna, Dumnezeu doar va lupta,
Ca să nu îți fie ție, calea vieții una grea.

Îți va netezi cărarea, ca să treci tu mai ușor,
Dacă cerul este ținta, ce o ai mereu în zbor,
Va da munții la o parte, și popoare chiar va da,
Pentru tine căci valoare, mare ai în fața Sa.

Va opri în loc și vântul, chiar și timpul va opri,
Ca să poți să treci de ape, poate ale despărți,
Căci iubit tu ești de Domnul, viață ție El ți-a dat,
Și o Țară moștenire, și-al Său nume minunat.

Nu vei fi răpus o clipă, de te-ncrezi în Dumnezeu,
Doar El poate să-ți aline, inima și dorul tău,
Doar El poate să-ți aducă, bucurii neîncetat,
El e Alfa, e Omega, este-n tot nemăsurat.

Să rămâi la poala crucii, unde tu vei fi păzit,
Unde nu te poate nimeni, nimici căci ești iubit,
De Acel ce e putere, sus în cer și pe pământ,
Căci El este Creatorul, El e sfânt, e sfânt, e sfânt.