Lovit cu pietre-am fost întruna,
De cei ce m-au înconjurat,
Ceream un ajutor dar Doamne,
Mereu am fost doar judecat.

Cuvinte grele aruncate,
Doar răni în mine au lăsat,
Dar Tu iubite sfinte Tată,
Cu dragoste le-ai vindecat.

Privirile ce sunt viclene,
În văi adânci doar m-au împins,
Ca să mă vadă pe adâncul,
De vale rece... un învins.

Dar n-au putut căci lângă mine,
Doar Tu ai fost Părinte sfânt,
M-ai izbăvit întotdeauna,
De cei ce-s răi și a lor gând.

Batjocorit am fost de oameni,
Am dus o luptă mult prea grea,
Pe calea vieții mele Doamne,
Ce mi-am lăsat-o-n mâna Ta.

Căci doar pe ea eu totdeauna,
Am biruit... și tot pe ea,
Simțeam iubirea Ta cerească,
Ce-a ocrotit ființa mea.

Am fost și părăsit preasfinte,
Atunci când îmi era mai greu,
Dar lângă mine-ntotdeauna,
Ai stat iubite Dumnezeu.

Nu m-ai lăsat să fiu o pradă,
A celor ce mă prigonesc,
Puțină este mulțumirea,
Dar totuși vreau să-ți mulțumesc.