Tu ai bătut stăruitor în gheață
Să ieși ca puișorul din găoace,
Ghiocel firav vestind speranță,
Când roata anotimpului se-întoarce.

Sub mângâierea razelor de soare
Îți apleci capul în răsfățul dulce,
Premergător alaiului de floare
Ca primul rod ce s-a născut sub cruce.

Tu despletești culori adiacente
Din albul alb înmugurit în humă
Iar zorile te-îmbracă-n briliante
Ca o neprihănire de la urmă.

În bulbi regali porți genele străbune
Să le perpetuezi trecând prin ere,
Ești necurmat smerit în rugăciune,
În tolbă duci misive de-înviere.