Visează grâul sub pături arămii,
În noaptea asta pâinea i se-arată,
Frământarea, rumenirea cum va fi,
Cum e să fii strivit de-a morii roată.

E seară, sub zăpada ca de-aramă
Un cor de embrioni visând lumină
Răspund în gângurit, un glas îi cheamă,
Ei sorb cu sete seve de țărână.

E seară dar va fi o Dimineață
Când întâlni-vor Razele de Soare,
Sevele vor fi fărâme de Viață,
În procesarea pâinii nu se moare!

Picură apusul cârmâzul pe nea,
De-a lungul zilei păcatul însumat
E grâul vinovat, s-a născut așa,
Dar prin Jertfa Pâinii el a fost iertat.