Tu m-ai cules din lume, de pe cărări străine
Când rătăcit eram și adăpost n-aveam,
M-ai luat în mâna Ta, iar aripile Tale
Mi-au fost acoperiș în vreme de-ncercare.

Tu, m-ai smuls din păcat, din greu și din ruine
M-ai modelat frumos, căci m-ai vrut pentru Tine,
Când rana-mi sângera balsam ai pus pe ea
Și toată suferința mi-a întărit credința.

Și-acum eu știu că-n lume nicicând singur n-oi fi
Căci Tu-mi ești adăpost, al vieții mele rost,
Chiar dacă vor veni în viața-mi încercări
Eu nu mă tem Isus căci Tu îmi dai puteri.

Mă vei chema odată la Tine-acolo sus
Și pentru toate Doamne, eu voi primi răspuns,
Deși acum mi-e greu iar ochi-mi lăcrimează
Copilul tău Parinte curând se-ntoarce-Acasă.

Acolo voi uita c-am fost străin cândva
Că n-am avut Isus alin la nimenea,
Dar sigur n-oi uita că într-o zi în drum
M-a găsit El, Isus și viață mi-a adus.