Cândva, când muşcam tot mai flămând din pâinea otrăvită a înţelepciunii de jos, scriam astfel:

“M-am născut fără s-o cer,
Îmbătrânesc, deşi nu-s de acord,
Şi-am să mor, fără să fiu întrebat.
Cât totalitarism poartă în ele legile naturii!”

* * *

Acum, când îmi sunt suficiente fărâmituri de la masa lui Hristos, cred din toată inima că:

„M-am născut, pentru că Dumnezeu a dorit să fac parte din Planul Său glorios,
Îmbătrânesc, învăţând în fiecare zi să semăn tot mai mult cu Hristos,
Şi-am să mor, doar pentru a putea trăi veşnic alături de El.”

Cât de “multe sunt minunile şi planurile Tale pentru mine”! (Ps. 40:5)