Bună Țară ne dă Domnul,
Cum nu-i alta pe pământ,
Țară-n care este Tronul
Tatălui Ceresc și Sfânt!

Țară-ntinsă și bogată
Cu pășuni și ape vii,
Unde Isus Își așteaptă
Cu iubire-ai Săi copii!

Țară fără nori și neguri,
Fără chin și-amenințări
Coborâtă chiar din ceruri
Din a Slavei depărtări,

Loc în care orișicine
Poate loc să își găsească
Lepădarea cea de sine
Și Credința cea cerească

Sunt deviza principală
Pentru cei interesați,
Ce n-au pus la îndoială
Cuvântul, și-au fost schimbați!

Țara veșniciei bune
Nu primește musafirii
Care rătăcesc prin lume
Prinși în pofta rea a firii,

Care zi de zi se-adapă
Din izvoarele păgâne,
Din fântâni ce nu țin apă
Și-otrăvesc lanuri și grâne,

Și ogoare roditoare
Pomi și vii sădite-n har
Nimicind orice lucrare,
Și talanții dați în dar...

Țara bună și mănoasă
N-are loc de toți stricații,
Ea va fi eterna Casă
Pentru toți răscumpărații,

Unde va domni sfințirea
Pe-a ei plaiuri de nespus
Pacea și neprihănirea
Și-Mpărat va fi Isus!

Au umplut de rele lumea
Toți ateii și curvarii,
Până și-a atins chiar culmea
Cu bețivii și avarii...

Cum să mai fie vreodată
Loc de ei sub noul Cer?
Nicidecum, ci toți de-odată
Vor fi-n iad cu Lucifer,

Jos, în valea umbrei morții,
Jos, în chinul cel amar
Căci și-au dat în voia sorții
Traiul lor crud și avar.

N-au ținut seamă de nimeni,
N-au știut decât de ei,
Au ucis cu ură oameni,
Unii, s-au crezut chiar zei,

Au făcut ca să domnească
Sila și nelegiuirea,
Nedreptatea să-nflorească,
Să distrugă omenirea,

Au călcat dreptu-n picioare
Dreptul văduvei cel sfânt... !
Pentru-orfani n-au fost scăpare
Nici părinte pe pământ.

N-au scăpat nici pe lipsitul
Care cerea ajutor,
Ci opreau chiar și venitul,
Plata lucrătorilor.

Ei, ființe nesătule
Dupa pradă, dupa jaf
Ce-au făcut pe-atâți să-ndure
Și să doarmă-n drum, în praf,

Cum să aibă ei moșie
În viața viitoare?
Nicidecum, ci-n veșnicie
Nu vor mai avea scăpare!

Țara cea de sus, din zare
E răsplata celor drepți,
Celor ce au fost în stare
Ca să fie înțelepți!

Frica Lui și Duhul Vieții
I-a 'nsoțit jos pe pământ
Așteptând ai dimineții
Zori în traiul cel mai sfânt!

Țară buna și frumoasă,
Țară plină de mister,
Tu îi chemi pe toți acasă,
Pe acei ce încă sper,

Pe acei ce înc-așteaptă
Trâmbița a auzi,
Ca fecioara înțeleaptă
Așteptând măreața zi!

Tu, Păstor ce cu iubire
Un staul ne-ai pregătit,
Când veni-vei în Mărire?
Oare ceasul a sosit?

Cât a mai rămas din noapte?
Când veni-vei iar la noi?
Se aud atâtea șoapte,
Drumul e plin de noroi,

Luntrea pare tot mai lungă
Vântul bate nemilos,
Cine va putea s-ajungă
Dincolo, pe mal, Hristos?

Pe a Țării sfinte plaiuri
Pentru veci a poposi... ?
Dă-ne Doamne-a Tale daruri
Biserica spre-a zidi,

Întărește-ne-n credință,
Dă-ne untdelemnul sfânt,
Dă-ne-n luptă biruință
Și-ndurare pe pământ!

Fie voia Ta în toate,
Poartă-ne în harul Tău,
Vrem ca Tu să ne fii Frate,
Domn și veșnic Dumnezeu!

Amin!