Acei ce știu să prețuiască
Acei ce știu să prețuiască,
A Domnului sfântă chemare,
Doresc în dragoste să crească,
Sfânta Scriptură să-mplinească,
Și-n zi de rând sau sărbătoare,
Sunt nelipsiți de la-nchinare!
Cei ce-au ajuns să înțeleagă,
Harul de-a fi om credincios,
Lor calea îngustă le e dragă,
Mai cu avânt spre cer aleargă,
Ei sunt creștini cu normă-ntreagă,
Trăiesc spre slava lui Hristos!
Se dă o cruntă bătălie
Și jos și sus, semne se-arată,
Cel rău ne-ar duce în robie,
Unde nu-i pace, bucurie,
Ci numai chin pe veșnicie,
Înfricoșata judecată!
Toți oamenii ce-au priceput,
Ce rost au ei pe-acest pământ,
Regretă timpul lor pierdut,
Tot ce-n păcat au petrecut,
Plângând cer un nou început
Și fac cu Domnul legământ!
Trăim vremuri de strâmtorare,
Cum în Scriptură-i profețit,
Cu multe căi către pierzare,
Dar cel ce caută salvare,
Să ceară Tatălui iertare,
Să fie veșnic mântuit!
de Teodor Groza
14.02. 2023
Vișeu de Sus