A Ta dragoste Isuse-mi dă putere zi de zi,
Nu mă satur niciodată eu pe Tine-a te privi,
Din al zorii dimineții când eu Doamne mă trezesc,
Până în amurg spre ceruri Sfântule mereu privesc.

Mă-ntărește ea pe mine-n vremi de întristări ce vin,
Dragostea care alungă clipele ce-s de suspin,
Sunt de ea flămând întruna, de iubirea ce ai dat,
Pe-acea cruce blestemată, când ai fost crucificat.

Ea îmi dă avânt spre ceruri, aripi care nu se văd,
Ea mereu mă-ndepărteaza, de furia din prăpăd,
Este-atât de minunată, dragostea ce-n mine-ai pus,
Ea aprinde-acea dorință, de-a ajunge-n ceruri... sus.

Ea mă ține în picioare, vântul când e tulburat,
În mânia lui... iubirea, nu mă lasă că să cad,
Căci a Ta iubire Doamne, este fără de sfârșit,
Eu în ori ce vremi venite, sunt mereu de ea-ntărit.

Nu mă satur de iubirea Ta Isuse niciodat,
Ca să am de ea eu parte, slava-n urmă ai lăsat,
Este raza de lumină ce-i mereu în fața mea,
Dragostea ce-ntotdeauna vreau să am parte de ea.
Amin