Pe câmpul de luptă suntem azi cu toții,
Luptăm lupta bună căci vrem la sfârșit,
Să fim împreună cu sfinții la masă,
În locul în care va fi infinit.

Luptăm cu puterea străină ce-aduce,
Mereu tulburare și-atâtea nevoi,
Aruncă săgeți care răni lasă-n urmă,
Aduce puterea doar vremi de război.

Pe câmpul de luptă încinși cu-adevarul,
Vre-o teamă o clipă n-avem de cel rău,
Cu noi este Domnul în luptele grele,
La cârma în toate e doar Dumnezeu.

La loc de lumină ne scoate în noapte,
Atunci când se-adună iar norii cer,
Doar El ne conduce pe-un drum ce nu duce,
În locul în care sfârșesc cei ce pier.

Pe câmpul de luptă simțim ridicarea,
O clipă bătuți nu ne dăm noi în ea,
Avem biruință căci plini de credință,
Suntem când luptăm luptă bună dar grea.

Rămânem mereu sus pe stâncă-n picioare,
Tărie ne este doar Domnul mereu,
Luptăm să ajungem în locul cu soare,
Cu veșnicul nostru preasfânt Dumnezeu.

Pe câmpul de luptă pe brațul puternic,
Cu-a noastră privire-nainte-alergam,
Pe margini de cale chiar dacă-i greoaie,
Chiar dacă e lungă o clipă nu stăm.

Căci vrem să ajungem cu toții la capăt,
Cu Domnul la masă cu toții am vrea,
Departe de câmpul de luptă ce-i astăzi,
Departe de luptă ce este azi grea.
Amin