Copile, copile, ce-ți plângi azi durerea,
Ascultă de glasul de sus ce-i strigat,
Prin el vreau Eu ție să-ți dau alinare,
Să simți că de Mine ești tu mângâiat.

Chiar dacă ascunzi astăzi rana adâncă,
Chiar dacă suspinul ascuns îl suspini,
Ascultă-mă astăzi copile din ceruri,
Și Eu am purtat o coroană de spini.

Eu mâna-mi întind și îți dau mângâiere,
Îți șterg și durerea ce-n inimă-o ai,
Prin harul de sus, din iubire și milă,
Tu astăzi pe cale-n picioare mai stai.

Tu doar înțelege că-n viață o clipă,
Aici pe pământ singur tu n-ai rămas,
Doar Duhul cel sfânt e mereu lângă tine,
—Ți păzește în toate pe cale-al tău pas.

Îți știu apăsarea ce-ți dă tulburare,
Îți știu întristarea copile iubit,
Privește spre ceruri căci Tu doar de Mine,
Poți fi azi de ele deplin izbăvit.

Eu pot să îți dau biruință în luptă,
Să-ți dau ridicare când ești tu căzut,
Căci Eu sunt sfârșitul durerii copile,
Tot Eu pot să-ți dau și un nou început.

Te-ascunzi tu adesea în grea suferință,
Și crezi că de nimeni nu ești tu văzut,
Dar vreau ca să știi că și gândul ce-ți zboară,
De Mine copile mereu e știut.

Ridică azi mâna ce-ți este căzută,
Ridică privirea ce-i înspre pământ,
Căci vreau chiar acum să te-ating Eu copile,
Cobor prin fiorul al Duhului sfânt.

Îți dau vindecare deplină azi ție,
Căci sunt Eu copile al tău Dumnezeu,
Acel ce ți-am dat veșnicia divină,
Luptând sus pe cruce cu cel ce e rău.

Tu doar crede-n Mine-n puterea cerească,
Tu singur vre-o dată, aici nu vei fi,
Spre cei ce mereu se încred doar în Mine,
De sus doar cu milă mereu voi privi.
Amin