Ce faci pe pământ creștine
autor. Diana (G. U)

Ce faci pe pământ creștine,
Înspre ce alergi mereu,
Înspre ce privești tu astăzi,
Înspre ce e gândul tău.

Unde te grăbești din zorii,
Zilelor ce le primești,
Pentru cine-ți este truda,
Pentru cine obosești.

Iute-ți este-ntruna pasul,
Strângi de toate pe pământ,
Când te vei gândi creștine,
Și la locul cel ce-i sfânt.

Când vei strânge pentru ceruri,
Căci puțin mai este-acum,
Vei fi întrebat la capăt,
Ce-ai strâns pe al vieții drum.

Vei fi întrebat de clipa,
Darnic când puteai tu fi,
Dacă ai hranit flamândul,
Ce-i lihnit el zi de zi.

Și de văduva sărmană,
De Isus vei fi-ntrebat,
Dar și de orfanul care,
Astăzi e-un orfan uitat.

Dar cu timpul ce faci astăzi,
Domnul ce ți-a dăruit,
Cui slujești de ai dorința,
Ca să fii tu înstărit.

Pentru ce-ți înalți palate,
De smerenie vorbind,
Vii în casa de-adunare,
Dar afară e-al tău gând.

Zi de zi îți spune Domnul,
Pregătit ca tu să fii,
Însă tu nu ei aminte,
Tot în slujba ta rămâi.

Strigă azi prin boli, războaie,
Tot pamântu-i scuturat,
Ca să te trezești odată,
Căci El va veni îndat.

Tu deschide ochii bine,
Și nu sta nepăsător,
Mai lucrează drag creștine,
Și-n a Domnului ogor.

Strânge roade pentru ceruri,
Ca să fii tu răsplătit,
Strânge astăzi prigonire,
Ca să fii tu mântuit.

Lasă-ndat deșertăciunea,
Moarte scrie-n dreptul ei,
Prin ea trece drumul celor,
Care sunt păgâni și răi.

Pune pasul tău în slujba,
Celui viață ce ți-a dat,
Bogăția-i sus... aleargă,
Doar spre ea neîncetat.

Cea a lumii nu-i curată,
Sclipitoare-i ea mereu,
Este cea care te duce,
Unde e stăpân cel rău.

Este cea care îți fură,
Pacea sfântă zi de zi,
Îți aduce-ngrijorare,
Ea te face a pofti.

N-o lăsa să te-amăgească,
Tu de ea nevoie n-ai,
Bogăția pământească,
Te va-ndepărta de Rai.

Strânge doar comori divine,
Ca în ceruri să sfârșești,
De nu strângi... tu drag creștine,
Nu vei fi în slăvi cerești.
Amin