E un cuvânt mare,
Pe care nu îl pricepe fiecare!
Chear dacă e pocăit,
Nu știe ce înseamnă să fi mântuit.

E un Cuvânt din veșnicie,
Lăsat pentru cine vine,
La Domnul cu viața Sa,
Să primească mântuirea.

Nu e așa cum unii au dezbătut,
În Cuvântul Domnului mai demult!
Căci se poate și asa și asa,
Aceasta e mântuirea.

Chear dacă poate nu ești pocăit,
Ori cum o să fi mântuit,
Aceasta e mântuirea ce unii au dezbătut,
În Cuvântul Domnului mai demult.

Mântuirea nu e așa,
E cum spune Biblia!
Strâmtă și îngustă tot mereu,
Așa cum spune Domnul Dumnezeu.

Nu e largă si nici de apreciat,
După moda aceasta care te-a încurcat,
Mântuirea a fost dată de Dumnezeu,
Pentru a fi răscumpărat sufletul tău.

Unii nici în zi de azi nu au priceput,
Ce înseamnă mântuirea în ascuns!
Și se joacă cu jertfa lui Hristos,
Fiind dată pentru el un păcătos.

Crede căci mântuirea e cam așa,
Cum merge lumea aceasta,
Când într-o parte când în cealaltă,
Căci Domnul e bun și ne iartă.

Ei nu realizează ce la Golgota s-a făcut,
Pentru el mai demult!
Cum mântuirea aceasta s-a dat,
Prin moartea Fiului de Împărat.

Nu e de glumit cu Dumnezeu,
Nici cu mântuirea dragul meu,
Pune mare preț pe ce s-a dat,
Când Domnul Isus a înviat.

Nu trata cu ușurință mare,
Mântuirea sub soare!
Fi mereu credincios,
Domnului tău Hristos.

Ține minte dragul meu,
Mântuirea e dată de Dumnezeu,
Nu e dată nici de o religie oare care,
Nici de omul muritor sub soare.

Este darul lui Dumnezeu,
Pentru tine și sufletul tău!
Nu e un lucru de apucat,
Să îl folosești câte odat'.

Nu nesocoti ce ai primit,
Când Domnul pentru tine a murit,
Înțelege dragul meu,
Mântuirea e darul lui Dumnezeu.

Grijă mare să ai cu ea,
Domnul a făcut totul pentru tine acuma!
Tu respectă Cuvântul lui Dumnezeu,
Să rămâi mântuit mereu.

Să nu te joci în inima ta,
Cum mai fac unii acuma,
Crezând căci mai merge și așa,
Și mântuire mereu v-or avea.

Prea puțini înțeleg poate în viața aceasta de pe pământ,
Ce înseamnă mântuirea aceasta cuvânt scump!
Și tratează cu ușurință mare,
Darul lui Dumnezeu sub soare.

Dacă tu înțelegi cu adevărat,
Mântuirea ce ai primit-o odat',
Fă tot posibilul în viața ta,
Să nu o pierzi acuma.

Să nu pierzi darul lui Dumnezeu,
Pentru tine prietenul meu!
Căci dacă nu rămâi sub ocrotirea Sa,
Mântuire nu vei mai avea.

Nu te juca cu ce Dumnezeu ți-a dat,
Ci teme-te cu adevărat,
Căci mântuirea scump s-a plătit,
Ca tu să fi iertat de ce ai păcătuit.

Înțelege și pune la inimă degrabă,
Tot Cuvântul Domnului din slavă!
Prețuiește mântuirea lui Dumnezeu,
Prețuiește darul din dreptul tău.

Și nu nesocoti prin purtarea ta,
Mântuirea acuma,
Fi un pocăit cum cere Dumnezeu,
Să se vadă căci ești mântuit dragul meu.

Înțelege și Dumnezeu putere să îți de-a,
Să înțelegi bine acuma,
Cu mântuirea nu se joacă,
Cum cred unii în această viață.

Ea se duce până la capăt de drum,
În frică și cutremur cum Domnul a spus!
Ea se duce până de aicia vei pleca,
Înțelege bine lucrul acesta.

Și dacă ai înțeles ce ai de făcut,
Teme-te cum Domnul a spus,
Fi credincios lui Dumnezeu,
Trăind pentru Fiul Său.

Amin