Ruga din Ghetsemani


Matei 26:38
Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine.”


O noapte   mohorâtă   coboară din cer,
Luna îmbrățișează întregul Israel,
Plânge  vântul, tremură frunza de măslin,
Vântul se oprește lângă Fiul divin.

Întristarea de moarte sufletu -i cuprinde,
Ruga ca tămâia  spre ceruri se - ntinde:
"-Înlătură paharul, de-i cu putință,
A Ta voie, Tată, nu a Mea voință!"


Singur în noapte, și de lume părăsit,
Steaua Speranței eTatăl din infinit,
Dar Cerul tace, Luna a încremenit,
Pe cerul nopții, Cunună de spini s - a ivit.

Plânge iar vântul printre ramuri de măslini,
A treia oară se roagă Fiul divin,
Ziua de mâine în cer este ascunsă,
Cerul Îi arată o palmă străpunsă.


Își ascunde fața și  Luna de  pe cer,
Se aud șacalii din pustiu, vin  spre El,
Pe fruntea cea tristă, cea fără de păcate,
O lacrimă fierbinte de înger cade.

"-Isuse, sunt lângă Tine, Te întăresc,
Împreună cu Tine pe Domnul preamăresc,
Nu ești singur, Isuse, și cerul plânge,
Pentru omenire, o Pâine se frânge.

Iar îngerul strigă în gradina Ghetsemani:
-Ascultă, omenire, de peste ani și ani,
Să nu adormi  adânc, veghează cu  Isus,
Să poți striga spre cer când soarele s - a dus!


Nu Îl lăsa singur la rugă, în Ghetsemani,
Căci El te va învia  peste ani și ani!
Ascultă omenire de azi, de mâine,
Isus încă  îți spune" Vegheați cu Mine!"