Tatăl nostru care ești în ceruri,
Ne cunoști Tu, sufletul, durerea,
Ia aminte la copilul care strigă,
Nu-l lăsa să fie, el, cuprins de frică.
Peste tot în lume-i jale mare,
Toți privesc spre ceruri cu speranță,
Doamne, eu te rog, ascultă-mi ruga slabă
Și ne dă înțelepciune în astă viață.
Nu ne lăsa, Doamne, să ne temem
De un virus ce-i periculos,
Ajută-ne să venim la Tine
Căci creștinul nu este fricos.
Emilia Dinescu