La Crucea lui Cristos

  Soarele își începe drumul, pe cer, sus,
Razele mă cheamă "Să mergem la Isus!"
Inimii îi pun aripi, zbor la Golgota,
Duc lacrimă lui Cristos, pentru jertfa Sa.

Azi, cerul este negru de supărare,
El își  trimite norii la luptă mare,
Fulgerele  aruncă   bicele de foc,
Lângă Crucea lui Isus îmi caut un   loc.

Mă uit  la Cruce, la chipul Său întristat,
  Florile roșii fruntea I - au încununat,
Inima-mi plânge, ochiul e neputincios:
-Lacrima inimii Ți - o dau Ție, Cristos!



Când cerul  lăcrimează de durerea ta,
Plâng și eu cu Tine, un ceas, la Golgota,
De atâtea ori, plângând, în necaz, Te - am chemat,
Tu ai venit la mine și m - ai ridicat!

Pământul se zguduie de supărare,
Dar și pe Cruce, Tu ești Stânca cea tare,
Tu lupți singur, cu brațe ridicate,
Palmele străpunse  vor face dreptate."


Un întuneric mare, peste Israel,
Un porumbel de lumină  zboară  spre cer,
Trâmbița tunetului  anunță de sus:
-Pentru tine, omule, a murit Isus!



Soarele își încheie drumul, pe cer, sus,
O rază purpurie Îl plânge pe Isus,
Azi, Isus   mai cheamă  pe orice păcătos:
-Vino, spală-te în sângele lui   Cristos!