Doamne, m-am oprit la cruce obosită de-alergare
M-am oprit să las povara ce mă-apasă în neştire
Căci în trecerea prin lume s-a pătat al meu veşmânt
Şi mă doare că nu pot să-i dau iarăşi strălucire
Am venit la Tine, Tată... sufletul e-mpovărat
Căci prea rar am stat în rugă şi prea rar Te-am auzit
Când, în zorii dimineţii printr-o rază îmi zâmbeai
Şi prin blândă adiere îmi spuneai cât m-ai iubit...
Dar acum m-aplec la cruce... Iartă-mi Doamne neputinţa
Iartă-mi slăbiciunea Tată ce-a robit a mea fiinţă!
Mă încred în braţul Tău... Spală-mă în sânge sfânt
Şi în viaţa mea Te rog lasă Doamne birunţă!
Îmi ridic spre cer privirea... ştiu că vocea îmi asculţi
Ştiu că-n marea-Ţi îndurare vei lucra în dreptul meu
Căci odată mi-ai promis că mereu vei fi cu mine
Şi-mi vei fi în viaţă Soare căci eşti Domn şi Dumnezeu!

Vulcan-25-03-2023
Mary