Privesc în jur și ce se întâmplă mă înfioară,
E haos mare în lume și isterie mare în țară,
În loc să fim uniți, să ne ajutăm unii pe alții,
Am devenit străini și ne-am uitat chiar frații.

Privesc în jur și ce se întâmplă mă înfioară
Căci suntem neam creștin, dar dragostea a început să piară,
Suntem străini de tot ce Dumnezeu ne-a spus și iară,
E haos mare în lume și isterie mare în țară.

În loc să fim uniți, să ne ajutăm unii pe alții,
Ne-am înrăit, am devenit străini de tot ce-i sfânt; suntem stricații
În pieptul nostru-i egoism și ură; da noi suntem ratații,
Mai rău ca criminalii, am devenit străini și ne-am uitat chiar frații.

Privesc în jur și ce se întâmplă mă înfioară.
Emilia Dinescu