- PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON
- Strigarea înţelepciunii
- Proverbele 1:1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
- Proverbele 1:2 pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;
- Proverbele 1:3 pentru căpătarea învăţăturilor de bun-simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;
- Proverbele 1:4 ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tânărului cunoştinţă şi chibzuinţă,
- Proverbele 1:5 să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă
- Proverbele 1:6 pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tâlc.
- Proverbele 1:7 Frica de Domnul este începutul ştiinţei, dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
- Proverbele 1:8 Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările mamei tale!
- Proverbele 1:9 Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău şi un lanţ de aur la gâtul tău.
- Ferirea de ispite
- Proverbele 1:10 Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei!
- Proverbele 1:11 Dacă-ţi vor zice: „Vino cu noi! Haidem să întindem curse, ca să vărsăm sânge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
- Proverbele 1:12 haidem să-i înghiţim de vii, ca Locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se coboară în groapă;
- Proverbele 1:13 vom găsi tot felul de lucruri scumpe şi ne vom umple casele cu pradă;
- Proverbele 1:14 vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii”,
- Proverbele 1:15 fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!
- Proverbele 1:16 Căci picioarele lor aleargă la rău şi se grăbesc să verse sânge.
- Proverbele 1:17 Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor,
- Proverbele 1:18 căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor şi sufletului lor îi întind ei laţuri.
- Proverbele 1:19 Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de câştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
- Cei neascultători
- Proverbele 1:20 Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:
- Proverbele 1:21 strigă unde e zarva mai mare, la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
- Proverbele 1:22 „Până când veţi iubi prostia, proştilor? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura şi vor urî nebunii ştiinţa?
- Proverbele 1:23 Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele…
- Proverbele 1:24 Fiindcă eu chem, şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mâna, şi nimeni nu ia seama,
- Proverbele 1:25 fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele şi nu vă plac mustrările mele,
- Proverbele 1:26 de aceea şi eu voi râde când veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,
- Proverbele 1:27 când vă va apuca groaza ca o furtună şi când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej, când vor da peste voi necazul şi strâmtorarea.
- Proverbele 1:28 Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.
- Proverbele 1:29 Pentru că au urât ştiinţa şi n-au ales frica de Domnul,
- Proverbele 1:30 pentru că n-au iubit sfaturile mele şi au nesocotit toate mustrările mele,
- Proverbele 1:31 de aceea se vor hrăni cu rodul umbletelor lor şi se vor sătura cu sfaturile lor.
- Proverbele 1:32 Căci împotrivirea proştilor îi ucide şi liniştea nebunilor îi pierde,
- Proverbele 1:33 dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.”
- Îndemn la căutarea înţelepciunii
- Proverbele 2:1 Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,
- Proverbele 2:2 dacă vei lua aminte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere,
- Proverbele 2:3 dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere,
- Proverbele 2:4 dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară,
- Proverbele 2:5 atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
- Proverbele 2:6 Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
- Proverbele 2:7 El dă izbândă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
- Proverbele 2:8 Ocroteşte cărările neprihănirii şi păzeşte calea credincioşilor Lui.
- Proverbele 2:9 Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine.
- Înţelepciunea ne fereşte de cei amăgitori
- Proverbele 2:10 Căci înţelepciunea va veni în inima ta şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
- Proverbele 2:11 chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,
- Proverbele 2:12 ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate,
- Proverbele 2:13 de cei ce părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase,
- Proverbele 2:14 care se bucură să facă răul şi îşi pun plăcerea în răutate,
- Proverbele 2:15 care umblă pe cărări strâmbe şi apucă pe drumuri sucite;
- Proverbele 2:16 ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează vorbe ademenitoare,
- Proverbele 2:17 care părăseşte pe bărbatul tinereţii ei şi uită legământul Dumnezeului ei.
- Proverbele 2:18 Căci casa ei coboară la moarte şi drumul ei duce la cei morţi:
- Proverbele 2:19 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce şi nu mai găseşte cărările vieţii.
- Proverbele 2:20 De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine şi să ţii cărările celor neprihăniţi!
- Proverbele 2:21 Căci oamenii fără prihană vor locui ţara şi oamenii neîntinaţi vor rămâne în ea,
- Proverbele 2:22 dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.
- Folosul temerii de Dumnezeu şi al înţelepciunii
- Proverbele 3:1 Fiule, nu uita învăţăturile mele şi păstrează în inima ta sfaturile mele!
- Proverbele 3:2 Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale şi-ţi vor aduce multă pace.
- Proverbele 3:3 Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
- Proverbele 3:4 Şi, astfel, vei căpăta trecere şi minte sănătoasă înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
- Proverbele 3:5 Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
- Proverbele 3:6 Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
- Proverbele 3:7 Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul şi abate-te de la rău!
- Proverbele 3:8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău şi răcorire oaselor tale.
- Proverbele 3:9 Cinsteşte pe Domnul cu averile tale şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău,
- Proverbele 3:10 căci atunci grânarele îţi vor fi pline de belşug şi teascurile tale vor geme de must.
- Fericirea şi înţelepciunea adevărată
- Proverbele 3:11 Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului şi nu te mâhni de pedepsele Lui!
- Proverbele 3:12 Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!
- Proverbele 3:13 Ferice de omul care găseşte înţelepciunea şi de omul care capătă pricepere!
- Proverbele 3:14 Căci câştigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul;
- Proverbele 3:15 ea este mai de preţ decât mărgăritarele şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
- Proverbele 3:16 În dreapta ei este o viaţă lungă; în stânga ei, bogăţie şi slavă.
- Proverbele 3:17 Căile ei sunt nişte căi plăcute şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice.
- Proverbele 3:18 Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt fericiţi.
- Proverbele 3:19 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pământul şi prin pricepere a întărit El cerurile;
- Proverbele 3:20 prin ştiinţa Lui s-au deschis adâncurile şi strecoară norii roua.
- Proverbele 3:21 Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa,
- Proverbele 3:22 căci ele vor fi viaţa sufletului tău şi podoaba gâtului tău!
- Proverbele 3:23 Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.
- Proverbele 3:24 Când te vei culca, vei fi fără teamă, şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
- Proverbele 3:25 Nu te teme nici de spaimă năprasnică, nici de o năvălire din partea celor răi,
- Proverbele 3:26 căci Domnul va fi nădejdea ta şi El îţi va păzi piciorul de cădere.
- Îndemnuri la o bună vieţuire
- Proverbele 3:27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poţi s-o faci.
- Proverbele 3:28 Nu zice aproapelui tău: „Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine”, când ai de unde să dai!
- Proverbele 3:29 Nu gândi rău împotriva aproapelui tău, când locuieşte liniştit lângă tine!
- Proverbele 3:30 Nu te certa fără pricină cu cineva, când nu ţi-a făcut niciun rău!
- Proverbele 3:31 Nu pizmui pe omul asupritor şi nu alege niciuna din căile lui!
- Proverbele 3:32 Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.
- Proverbele 3:33 Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvântează.
- Proverbele 3:34 Când are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.
- Proverbele 3:35 Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.
- Proverbele 4:1 Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată şi luaţi aminte ca să pricepeţi,
- Proverbele 4:2 căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădaţi învăţătura mea!
- Proverbele 4:3 Căci, când eram încă fiu la tatăl meu şi fiu gingaş şi singur la mama mea,
- Proverbele 4:4 el mă învăţa atunci şi-mi zicea: „Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele şi vei trăi!
- Proverbele 4:5 Dobândeşte înţelepciune, dobândeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele şi nu te abate de la ele!
- Proverbele 4:6 N-o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte-o, şi te va ocroti!
- Proverbele 4:7 Iată începutul înţelepciunii: dobândeşte înţelepciunea şi, cu tot ce ai, dobândeşte priceperea.
- Proverbele 4:8 Înalţ-o şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta dacă o vei îmbrăţişa.
- Proverbele 4:9 Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.”
- Proverbele 4:10 Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele şi anii vieţii tale se vor înmulţi!
- Proverbele 4:11 Eu îţi arăt calea înţelepciunii, te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.
- Proverbele 4:12 Când vei umbla, pasul nu-ţi va fi stânjenit şi, când vei alerga, nu te vei poticni.
- Proverbele 4:13 Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână; păstreaz-o, căci ea este viaţa ta!
- Proverbele 4:14 Nu intra pe cărarea celor răi şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!
- Proverbele 4:15 Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte-o şi treci înainte!
- Proverbele 4:16 Căci ei nu dorm dacă n-au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
- Proverbele 4:17 căci ei mănâncă pâine nelegiuită şi beau vin stors cu sila.
- Proverbele 4:18 Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.
- Proverbele 4:19 Calea celor răi este ca întunericul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.
- Proverbele 4:20 Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele!
- Proverbele 4:21 Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale!
- Proverbele 4:22 Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc şi sănătate pentru tot trupul lor.
- Proverbele 4:23 Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii!
- Proverbele 4:24 Izgoneşte neadevărul din gura ta şi depărtează viclenia de pe buzele tale!
- Proverbele 4:25 Ochii tăi să privească drept şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta!
- Proverbele 4:26 Cărarea pe care mergi să fie netedă şi toate căile tale să fie hotărâte:
- Proverbele 4:27 nu te abate nici la dreapta, nici la stânga şi fereşte-te de rău!
- Fereşte-te de desfrânare!
- Proverbele 5:1 Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea şi pleacă urechea la învăţătura mea,
- Proverbele 5:2 ca să fii cu chibzuinţă şi buzele tale să aibă cunoştinţă.
- Proverbele 5:3 Căci buzele femeii străine strecoară miere şi cerul gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul,
- Proverbele 5:4 dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.
- Proverbele 5:5 Picioarele ei coboară la moarte, paşii ei dau în Locuinţa morţilor.
- Proverbele 5:6 Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde merge.
- Proverbele 5:7 Şi acum, fiule, ascultă-mă şi nu te abate de la cuvintele gurii mele:
- Proverbele 5:8 depărtează-te de drumul care duce la ea şi nu te apropia de uşa casei ei,
- Proverbele 5:9 ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta şi unui om fără milă anii tăi,
- Proverbele 5:10 ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta şi tu să te trudeşti pentru casa altuia,
- Proverbele 5:11 ca nu cumva să gemi, la urmă, când carnea şi trupul ţi se vor istovi
- Proverbele 5:12 şi să zici: „Cum am putut eu să urăsc certarea şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?
- Proverbele 5:13 Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?
- Proverbele 5:14 Cât pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!”
- Proverbele 5:15 Bea apă din fântâna ta şi din izvoarele puţului tău!
- Proverbele 5:16 Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte?
- Proverbele 5:17 Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lângă tine.
- Proverbele 5:18 Izvorul tău să fie binecuvântat şi bucură-te de nevasta tinereţii tale!
- Proverbele 5:19 Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
- Proverbele 5:20 Şi pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?
- Proverbele 5:21 Căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului şi El vede toate cărările lui.
- Proverbele 5:22 Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui şi este apucat de legăturile păcatului lui.
- Proverbele 5:23 El va muri din lipsă de înfrânare, se va poticni din prea multa lui nebunie.
- Asupra chezăşiei
- Proverbele 6:1 Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,
- Proverbele 6:2 dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
- Proverbele 6:3 fă totuşi lucrul acesta, fiule: dezleagă-te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pământ şi stăruieşte de el!
- Proverbele 6:4 Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
- Proverbele 6:5 Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului şi ca pasărea din mâna păsărarului!…
- Fereşte-te de lenevie
- Proverbele 6:6 Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei şi înţelepţeşte-te!
- Proverbele 6:7 Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân,
- Proverbele 6:8 totuşi îşi pregăteşte hrana vara şi strânge de-ale mâncării în timpul secerişului.
- Proverbele 6:9 Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?
- Proverbele 6:10 Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!…
- Proverbele 6:11 Şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ şi lipsa, ca un om înarmat.
- Fereşte-te de răutate
- Proverbele 6:12 Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,
- Proverbele 6:13 clipeşte din ochi, dă din picior şi face semne cu degetele.
- Proverbele 6:14 Răutatea este în inima lui, urzeşte lucruri rele întruna şi stârneşte certuri.
- Proverbele 6:15 De aceea, nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac.
- Proverbele 6:16 Şase lucruri urăşte Domnul şi chiar şapte Îi sunt urâte:
- Proverbele 6:17 ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,
- Proverbele 6:18 inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,
- Proverbele 6:19 martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stârneşte certuri între fraţi.
- Fereşte-te de preacurvie
- Proverbele 6:20 Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău şi nu lepăda învăţătura mamei tale:
- Proverbele 6:21 leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât!
- Proverbele 6:22 Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat şi îţi vor vorbi la deşteptare.
- Proverbele 6:23 Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii.
- Proverbele 6:24 Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.
- Proverbele 6:25 N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei!
- Proverbele 6:26 Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine, şi femeia măritată întinde o cursă unui suflet scump.
- Proverbele 6:27 Poate cineva să ia foc în sân fără să i se aprindă hainele?
- Proverbele 6:28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i ardă picioarele?
- Proverbele 6:29 Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
- Proverbele 6:30 Hoţul nu este urgisit când fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame.
- Proverbele 6:31 Şi, dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.
- Proverbele 6:32 Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte; singur îşi pierde viaţa cine face aşa.
- Proverbele 6:33 Nu va avea decât rană şi ruşine şi ocara nu i se va şterge.
- Proverbele 6:34 Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n-are milă în ziua răzbunării;
- Proverbele 6:35 nu se uită la niciun preţ de răscumpărare şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.
- Ispita preacurviei şi urmările ei
- Proverbele 7:1 Fiule, păstrează cuvintele mele şi ţine la tine sfaturile mele!
SCRISOARE FIULUI
Autor:
Alexandra-Ligia Negru (Hojda)
|
Album:
fara album
|
Tematica:
Binecuvântare copii
Resursa adaugata de AlexandraHojda in 03/04/2023
Resursa adaugata de AlexandraHojda in 03/04/2023
Referințe
SCRISOARE FIULUI
Ascultă, fiul Meu, îndemnul și sfatul bun de-Acasă,
Ce ți-l aștern ca o cunună, pe frunte, luminoasă...
Condeiul Meu îți desfășoară, sub pleoapele gândirii,
O lume-n care-nțelepciunea e taina viețuirii.
(Prov. 1:8-9)
De-o vei păstra în adâncimea simțirilor curate,
De-o vei căuta ca pe-o comoară de rare nestemate,
Vei desluși atunci izvorul vieții lungi și-al păcii,
Reîntregindu-ți cunoștința pe căile dreptății.
(Prov. 2:1-5, Prov. 3:1-2)
Te vei păstra atunci ferice pe drumul spre lumină,
Când ochii tăi drept înainte privi-vor, spre cunună.
Când netedă-ți va fi cărarea pe orișiunde-ai merge,
Iar pasul tău, neabătut, pe lângă orice-ar trece.
(Prov. 4:25-27)
Primește, fiul Meu, mustrarea, în inima-ți curată,
Cu voioșia întâlnirii iubirii unui Tată...
Căci sfatul ce ți-l dau vestește cărările luminii
A căror strălucire crește până la miezul zilei.
(Prov. 3:11-12, Prov. 4:18)
Înțelepciunea să-ți străbată a minții izvodire,
Rodind, prin Duhul, bunătatea în tainica-ți trăire.
Credincioșia, de asemeni, ca un șirag de stele,
Scrie-o adânc, pe o tăbliță a inimii stinghere.
(Prov. 3:3)
Păzește-ți inima mai aprig prin vadul cu suspine,
Căci seva vieții e într-însa, nădejdea spre mai bine.
Un leac de vrei: păstrează-ți duhul și inima voioasă,
Iar sănătatea-ți va fi soră, pe cale, credincioasă.
(Prov. 4:23, Prov. 17:22)
Nu părăsi înțelepciunea – te va păzi în taină!
Iubește-o adânc – vei fi ferice sub ocrotirea-i caldă.
Înalț-o și vei fi-nălțat, cu dânsa, împreună...
Îmbrățișeaz-o, căci pe frunte-ți va pune o cunună.
(Prov. 4:5-9)
Aceasta este-nțelepciunea: să te cunoști pe tine
Și, cunoscându-te, să-ți birui și patimi, și rușine;
Să afli drumul spre limanul cunoașterii de Domnul,
Și cunoscându-L, să-i porți teamă și să-i urmezi îndemnul.
(Prov. 2:3-5, Prov. 3:7, Prov. 15:33)
Să-L recunoști în tot ce trece și mișună sub soare,
Să știi să taci când ispitirea te pune la-ncercare;
Să-ți stăvilești noian de gânduri ce-ți vor, iar, înălțare,
Să porți în duhu-ți potolirea mâniei, prin răbdare.
(Prov. 3:6, Prov. 15:33, Prov. 17:27,28)
Atunci vei înţelege mila, dreptatea, judecata,
Neprihănirea-ți va fi paza, cunoașterea – răsplata,
Căci căile ce duc spre bine te vor feri de moarte
Și Însuși Domnu-ți va străluce ca Scut și Steag, în toate.
(Prov. 2:7-11).
Ascultă, fiule! Căci anii vieții tale scurte
S-or înmulți-n șuvoi de clipe din ceruri coborâte.
Când vei umbla, neșovăielnic, sub zarea luminoasă,
Îți vei aduce-atunci aminte de sfatul bun de-Acasă.
(Prov. 4:10-12)
Iar sfatul Meu va fi candela vieții tale scurte,
Învățătura Mea – lumina, pe drumuri neștiute;
Îndemnul și mustrarea – calea spre-a nemuririi zare,
De vei afla înțelepciunea: comoara vieții tale.
(Prov. 6:23, Prov. 2:3-4)
Alexandra-Ligia Negru, 27.03. 2023
Ascultă, fiul Meu, îndemnul și sfatul bun de-Acasă,
Ce ți-l aștern ca o cunună, pe frunte, luminoasă...
Condeiul Meu îți desfășoară, sub pleoapele gândirii,
O lume-n care-nțelepciunea e taina viețuirii.
(Prov. 1:8-9)
De-o vei păstra în adâncimea simțirilor curate,
De-o vei căuta ca pe-o comoară de rare nestemate,
Vei desluși atunci izvorul vieții lungi și-al păcii,
Reîntregindu-ți cunoștința pe căile dreptății.
(Prov. 2:1-5, Prov. 3:1-2)
Te vei păstra atunci ferice pe drumul spre lumină,
Când ochii tăi drept înainte privi-vor, spre cunună.
Când netedă-ți va fi cărarea pe orișiunde-ai merge,
Iar pasul tău, neabătut, pe lângă orice-ar trece.
(Prov. 4:25-27)
Primește, fiul Meu, mustrarea, în inima-ți curată,
Cu voioșia întâlnirii iubirii unui Tată...
Căci sfatul ce ți-l dau vestește cărările luminii
A căror strălucire crește până la miezul zilei.
(Prov. 3:11-12, Prov. 4:18)
Înțelepciunea să-ți străbată a minții izvodire,
Rodind, prin Duhul, bunătatea în tainica-ți trăire.
Credincioșia, de asemeni, ca un șirag de stele,
Scrie-o adânc, pe o tăbliță a inimii stinghere.
(Prov. 3:3)
Păzește-ți inima mai aprig prin vadul cu suspine,
Căci seva vieții e într-însa, nădejdea spre mai bine.
Un leac de vrei: păstrează-ți duhul și inima voioasă,
Iar sănătatea-ți va fi soră, pe cale, credincioasă.
(Prov. 4:23, Prov. 17:22)
Nu părăsi înțelepciunea – te va păzi în taină!
Iubește-o adânc – vei fi ferice sub ocrotirea-i caldă.
Înalț-o și vei fi-nălțat, cu dânsa, împreună...
Îmbrățișeaz-o, căci pe frunte-ți va pune o cunună.
(Prov. 4:5-9)
Aceasta este-nțelepciunea: să te cunoști pe tine
Și, cunoscându-te, să-ți birui și patimi, și rușine;
Să afli drumul spre limanul cunoașterii de Domnul,
Și cunoscându-L, să-i porți teamă și să-i urmezi îndemnul.
(Prov. 2:3-5, Prov. 3:7, Prov. 15:33)
Să-L recunoști în tot ce trece și mișună sub soare,
Să știi să taci când ispitirea te pune la-ncercare;
Să-ți stăvilești noian de gânduri ce-ți vor, iar, înălțare,
Să porți în duhu-ți potolirea mâniei, prin răbdare.
(Prov. 3:6, Prov. 15:33, Prov. 17:27,28)
Atunci vei înţelege mila, dreptatea, judecata,
Neprihănirea-ți va fi paza, cunoașterea – răsplata,
Căci căile ce duc spre bine te vor feri de moarte
Și Însuși Domnu-ți va străluce ca Scut și Steag, în toate.
(Prov. 2:7-11).
Ascultă, fiule! Căci anii vieții tale scurte
S-or înmulți-n șuvoi de clipe din ceruri coborâte.
Când vei umbla, neșovăielnic, sub zarea luminoasă,
Îți vei aduce-atunci aminte de sfatul bun de-Acasă.
(Prov. 4:10-12)
Iar sfatul Meu va fi candela vieții tale scurte,
Învățătura Mea – lumina, pe drumuri neștiute;
Îndemnul și mustrarea – calea spre-a nemuririi zare,
De vei afla înțelepciunea: comoara vieții tale.
(Prov. 6:23, Prov. 2:3-4)
Alexandra-Ligia Negru, 27.03. 2023
Adăugat
în 04/04/2023
de vimara62
Statistici
- Vizualizări: 1767
- Comentarii: 1
Opțiuni
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,