Ce-aveti voi, crestini de impartit,
Ca Isus e Unul, nu se-mparte,
Omul vechi, voi nu l-ati rastignit,
Eul vostru nu-i atins de moarte.

Voi prin suflet credeti a trai?
Sufletul e fire pamanteasca,
El nu poate oricat ar dori,
Voia Domnului s-o implineasca.

Duhul vostru sta incatusat
Tintuit de-o lege pamanteana,
El doreste-a fi eliberat
Ca din Duhul Sfant, sa-si traga hrana.

Sufletul e viata din Adam,
Coplesit de moarte si de vina,
Cat de dulce-ar fi al lui balsam
Nu ne poate duce in Lumina.

Astfel, intr-un zel necugetat
Va impuneti propria vointa,
Si mereu asa ati generat
Ne-ntelegere si suferinta.

Cand voi vreti, voi faceti si voi stiti,
Duhului aduceti intristare,
Daca-L neglijati si-L stingheriti
Nu se mai amesteca-n lucrare.

Si va lasa prada, sa urmati
Cursul mintii voastre, la-ntamplare,
Desi credeti ca nu va-nselati
Calea voastra e inselatoare.

Si asa, ce faceti e pustiu,
E nimic si e desertaciune,
Niciodata nu poate fi viu
Ce se seamana-n putreziciune.

Cand Isus a fost crucificat
A purtat si viata noastra-n Sine,
Am murit si noi cu El, odat’,
Morti, daca ne socotim, e bine.

Tot ce-i vechi si rau si pangarit,
Moartea Lui le-a lichidat pe toate,
Astfel, viata noastra s-a sfarsit,
Crucea e a ei finalitate.

Nu mai avem viata, ce sublim!
Asta este calea mantuirii!
Cand noi acceptam sa nu mai fim,
Am intrat in sfera nemuririi.

Si Isus a zis candva, asa:
“Cine isi pastreaza viata-n sine
O va pierde sigur, pe a Mea,
Cine e prin el, nu e prin Mine”.

Dar cand din mormant a biruit,
Terminand cu tot, facand dreptate,
Intr-o noua Viata s-a ivit,
In Lumina si in Libertate.

Cand, din moarte, viu s-a ridicat
Si atunci ne purta tot in Sine,
Tot cu El odat-am inviat,
Vii, daca ne socotim, e bine.

Vii, dar nu-n ce suntem si-n ce-avem,
Vii, dar nu in vechea noastra fire,
Intr-o noua lege-acum suntem
Prin Dumnezeiasca Lui jertfire.

Vii-ntr-o alta Viata, ce frumos!
Viata asta, duhul nostru-o cere,
Este numai Viata lui Hristos,
Numai Viata Lui de inviere.

Cand vom avea gandul intelept
Sa nu mai orbecaim, prin ceata?
Ca din stramb nu putem face drept
Ci se-nlocuie cu alta Viata.

Cand vom fi iluminati de sus
Ca degeaba slefuim la fire?
Si ca numai Viata lui Isus
Este-n noi putere si traire.

E raspuns, acestei mari nevoi,
Si e foarte simpla-aceasta Cale:
Cand vom renunta total, la noi,
Acceptand lucrarea crucii Sale.