Învață-mă să zbor iubire,
Spre plaiuri ce nu ofilesc,
Și-n zbor o pasăre măiastră,
Să fiu fără să obosesc.

Cu aripile desfăcute,
Spre viață eu să fiu mereu,
Prin valuri sau furtuni venite,
Sa-mi facă zborul mult mai greu.

Învață-mă să rabd sub soare,
Când arșița e-n toiul ei,
Învață-mă să tac când iarăși,
În inimă-mi pun răni cei răi.

Când iar se mânie adâncul,
Învață-mă să pot răbda,
Să fiu în toate doar ca Tine,
Să împlinesc doar voia Ta.

Învață-mă să merg nainte,
Fără-napoi de a privi,
În fața mea să fie cerul,
Și-n nopțile fierbinți... și-n zi.

Să nu opresc în deznădejde,
Când tulburarea v-aparea,
Eu doar să merg... să merg' nainte,
Cum Tu mergeai pe Golgota.

Învață-mă ca printre stele,
Mereu eu Doamne să privesc,
Învață-mă cum doar pe Tine,
În toate eu să te găsesc.

Să nu mă-ndepărtez de harul,
Ce îl reverși neîncetat,
Învață-mă Isuse Doamne,
Să fiu creștin adevărat.
Amin