Când ești lovit de valurile vieții,
Prin care-adeseori tu obosești,
Tu nu uita... cu Tine este Domnul,
Îl vei vedea spre ceruri de privești.

Îl vei vedea cum norii El desparte,
Cu raze strălucite va veni,
Atunci când deznădejdea dă târcoale,
Spre ceruri dacă-ntruna vei privi.

Când ești lovit de vorbe-amăgitoare,
Ce lasă răni adânci în urma lor,
Tu nu uita... balsam de vindecare,
E-ntotdeauna Domnul domnilor.

El poate să alunge și durerea,
El poate alinare să îți dea,
Cu glas cutremurat tu doar spre ceruri,
De tu în grea durere vei striga.

Când ești batjocorit mereu de oameni,
Atunci când tu de ei vei fi scuipat,
Tu nu uita... e urma ce-a lăsat-o,
Isus când dealul greu El l-a urcat.

Atunci când și-arăta marea iubire,
Atunci când era El cel răstignit,
Să-ți dea o mântuire și o Țară,
În care totul este-un infinit.

Când ești lovit de mâini ce stau întinse,
Spre cea în care tu ai fost săpat,
Mereu tu să privești... e mâna care,
Îți va veni în ajutor îndat.

Și nu uita... ea luptă pentru tine,
Și-n zi dar și în nopțile fierbinți,
E mâna care la sfârșit creștine,
Te va-nălța la ceruri printre sfinți.
Amin