Condamnarea lui Isus


La Caiafa au plecat
Cărturari, aici erau
Și bătrâni s-au adunat
Pe Isus, Îl așteptau

Petru, Îl tot urmărea
Ca să vadă ce va fi
De departe Îl urma
Toate le putea privi.

Pe pământ s-a așezat
Cu aprozii ca să stea
A văzut tot ce-a urmat
Cu ochii spre El privea.

Preoții au căutat
Vinovat, să Îl găsească
Martori falși au cutezat
Să-L acuze, să rostească

Vorbe neadevărate
Acuzații grele, au fost
Și deloc justificate
Erau vorbe, fără rost.

Multe nu a prea vorbit
Doar răspunsuri scurte a dat
Preoții toți s-au răstit
Și multe L-au întrebat,

Dacă-i Fiu de Dumnezeu?
Dacă e din cer, venit?
Cum El răspundea mereu
Fără teamă, dar smerit

Același răspuns l-a dat
Față de acuzator
Și a fost considerat
Un păcat nimicitor

Și atunci a fost acuzat
Toți spuneau că a hulit
La moarte a fost condamnat
Ca să fie răstignit

Erau cu toți tulburați
De tot ce au auzit
Agitați, parcă turbați
Ei cu pumnii L-au lovit

Cu toți Îl batjocoreau
Au uitat că mai înainte
Cu ramuri L-au așteptat
Cu urări și vorbe sfinte

Palme cu toții i-au dat
Fără milă L-au lovit
Și în față L-au scuipat
Pe cel bun, pe cel smerit.

Amin

Câmpia Turzii, 13 aprilie 2023