Inima mea

Te aştept să cobori,
Inima să-mi priveşti,
Prin ferestre de suflet,
E rănită pe părţi,
Cum s-a rupt în bucăţi,
Pe la margini cu zdrenţe!

Altora am tot dat,
Nevoi de-au avut.
Te aştept ca să vii,
Petec cald să îi pui,
Loc rănit ca să vindeci,
Si cu mir să îl ungi!

Semne de-au rămas,
De la lacrimi uscate,
Sau săgeţi infipte,
Strânsă în cleşte
De vorbe, cuvinte,
Urmele le-alină,
Cu-o ungere divină!

Vreau să-Ti mulţumesc,
Şi sper să mă ierţi,
Caci din ce-am primit,
Am tot dăruit,
Şi în faţa Ta prezint
Doar o inimă frântă!

19.11.2007