Când citesc Doamne cuvântul, pentru noi ce l-ai lăsat,
Văd pe Golgota o jertfă, când erai bătut... scuipat,
O vărsare văd de sânge, pe un lemn când te-ai întins,
Văd o luptă când pe cruce, moartea grea Tu ai învins.

Răsfoiesc filă cu filă, vreau mai mult să te cunosc,
De când eu te știu pe Tine, viața-mi este cu folos,
Nu vreau ca să pierd o slovă, căci putere eu primesc,
Când citesc cuvântul Doamne, doar din el eu mă hrănesc.

Vâd cum te-ai născut în iesle, când în ea Tu aduceai,
Pentru noi o mântuire, slava-n urmă când lăsai,
Văd în el cum Tu iertare, tuturora ai adus,
Când erai pe nedreptate, condamnat... tăceai supus.

Am citit cum grele bice, spatele ți l-au rănit,
Ce durere-ngrozitoare, Doamne-atunci ai suferit,
O coroană care fruntea, ți-a străpuns Tu o purtai,
Căci ai fost cu spini Isuse-ncoronat... dar Tu tăceai.

Dar să știi că cea mai mare, eu minune ce-am citit,
Este dragostea Ta Doamne, ești în ea nemărginit,
Am vazut-o dinainte, să te naști Tu pe pământ,
Când lăsai în urmă cerul, și locașul Tău cel sfânt.

Am văzut-o pân-la capăt, când o cruce Tu urcai,
Sus pe dealul căpățânii, pentru noi când te jertfeai,
Am văzut acea iubire, care margini nu avea,
Când erai bătut în cuie, gura Ta când mijlocea.

Dar am mai văzut eu Doamne, locul ce l-ai pregătit,
Este-o mare frumusețe, ce-i de mine mult dorit,
Și de frații de credință, care astăzi se silesc,
Ca să meargă pe-a Ta urmă, care duce-n loc ceresc.

Am găsit făgăduința, că vei fi cu noi mereu,
Și în ea mă-ncred eu Doamne, astăzi știu... ești Dumnezeu,
Am găsit că pân-la capăt, pentru noi Tu vei lupta,
Cred Isuse căci cuvântul, a schimbat și viața mea.

Tu prin el m-ai scos din groapa-n care eu adânc zăceam,
Tu prin el mi-ai dat suflare, viață când eu mort eram,
Îl voi crede-ntotdeauna, căci prin el am fost salvat,
De la moarte... din robie, căci e viu... e-adevărat.
Amin