Care-ți este gândul astăzi,
Tu ce te numești creștin,
Care spui că mergi spre ceruri,
Spui că ești un pelerin.

Când tu stai la închinare,
Unde-i oare al tău gând? ,
Zboară-n locul de odihnă? ,
Sau... spre mijloc de pământ.

Înspre ce-i a ta privire-n,
Vremurile ce-au venit? ,
Care-i roada ta creștine? ,
Pentru cine ești rodit?

Pentru cine ți-e trăirea? ,
Care astăzi o trăiești,
Din ce te adăpi creștine? ,
Oare cu ce te hrănești?

Căci se-aude... se arata,
Un sfârșit de vremi acum,
Unde vei petrece oare? ,
După capătul de drum?

Unde moartea te va duce,
Când de-aici tu vei pleca? ,
Dincolo de zări albaste? ,
Sau în iad vei rămânea?

Dacă pierzi tu astăzi timpul,
Domnul ce ți-a dăruit,
Cu plăcerile de-o clipă,
Tu să știi... ești rătăcit.

Căci Isus ți-a dat o vreme,
Roade sfinte să culegi,
Dragostea... neprihănirea,
Calea sfântă să alegi.

Vremea-i pentru pocăință,
Ca să cureți haina ta,
Să nu aibă nici-o pată,
Când de-aici te va lua.

Nu ți-a dat-o ție Domnul,
Viaț-aici ca să-ți trăiești,
El ți-a dat-o pentru ceruri,
Tu ca să te pregătești.

Ia aminte bine vremea,
Pregătește-te în ea,
Căci Isus îndată vine,
Vrea să fii mireasa Sa.

Nu mai hoinări pe cale,
În deșertăciuni lumești,
Pentru-o mare veșnicie,
Astăzi să te pregătești.

Și rămâi curat întruna,
Tu nu știi când va veni,
Clipa revenirii Sale,
Ea oricând poate a fi.

Poate azi sau poate mâine,
Gata tu să fii mereu,
Vremea e de pregătire,
Vine-ndată Dumnezeu.
Amin