Zece zile de consacrare
Autor: Emilia Dana Dinescu  |  Album: Poezie nouă  |  Tematica: Laudă și închinare
Resursa adaugata de dinescuemilia in 21/04/2023

La rugăciune am pornit cu toții iară,
Ne-am adunat în rugă de aseară,
Ne strângem lângă cruce, stăm uniți
Prin rugăciune n-om fi despărțiți.

Avem probleme multe fiecare,
Ne copleșesc, le ținem în spinare,
Venim uniți în post și rugăciune,
Eliberează-ne de a noastră întinăciune.

Ne curățește de gândul întinat,
De vorba negândită pe care am aruncat,
De faptele greșite pe care le-am făcut
De multe ori cu voia, c-am știut.

Ajută-ne să stăm un ceas în priveghere
Și să simțim la propriu a Ta durere
Căci noi suntem mârșavi, te răstignim
Și spunem cu durere și lacrimi, te iubim.

Strigăm pentru biserica din care
Suntem un mădular, în parte, fiecare,
Ne-am transformat în cuburi reci de gheață
Și ne mirăm că-n trupuri n-avem viață.

E timpul casa să o măturăm,
Gunoiul ar fi bine s-adunăm,
Să aruncăm la ghenă ce-i murdar
Acum când încă-n astă lume este har.

Privim cu jind la băncile ce-s goale
Acelea-s locuri, poate speciale
În care va veni un nou creștin,
Ajută-ne din suflet să iubim.

Biserica a fost odată plină,
Era căldură și multă lumină,
Strigăm în rugăciune pentru acei
Ce au fost în turma Ta ca mielușei.

Avem bolnavi în turmă foarte mulți
În dreptul lor oprește-te s-asculți
Suspinul lor căci în durere și în chin
De multe ori ei spun decât amin.

Avem copii care au plecat în lume,
Suntem de vină, Tu îi știi pe nume,
I-am pus pe liste, cu toții regretăm
Că n-am știut prea bine să îi educăm.

Avem părinți bătrâni, nu te cunosc
Și nu înțeleg că fără Tine n-are rost,
Căci fără Tine viața este efemeră
Oricât ar fi de bine, e mizeră.

Ne cramponăm de lucruri ce-s lumești,
Fiindcă suntem păgâni, suntem firești,
Vrem curățenie în jurul nostru să avem,
Dar înăuntru tot murdari suntem.

Avem conducători ce-s puși de Tine,
Dar noi îi criticăm fără rușine,
Gândim că nu fac bine în lucrare
Și aruncăm cu vorbele în zare.

Avem biserici ce sunt în ruină
Și sunt mâncate de molii și rugină
Căci au rămas doi - trei bătrâni de gardă,
Ce pot să spună și ce pot să vadă? ! ...

Ne-am construit castele și palate,
E greu să le întreținem chiar pe toate,
La casa Domnului n-aducem darul îmbelșugat
Și ne mirăm că noi ne-am ruinat.

Avem în casă lux și opulență,
În viața noastră n-avem transparență,
Avem confort, ne este tare bine
Nu ne gândim că nu avem rușine.

Ne-ai dat venituri și noi ne lăfăim,
Suntem zgîrciți când e să dăruim,
De multe ori pentru un moft ne împrumutăm
Și ne gândim că mult mai datorăm.

În lume au plecat misionari
Mai tineri sau bătrâni, chiar centenari,
Ei duc Cuvântul în lumea asta mare
Noi oare sprijinim a Ta lucrare?

Vorbim despre prigoană și probleme,
Dar nu vedem că nouă ne e lene
Ca să ieșim în ploaie și în vânt
Să răspândim cu zel al Tău Cuvânt.

Suntem atrași de lumea efemeră,
Trăim din bani și o viață cam mizeră,
Ne dorim lux și nu contează cum,
Contează doar avere să adun.

E timpul de pe urmă, e timpul de trezit
De aceea cu speranță în rugă ne-am unit,
Stăm cât mai mult în rugă și strigăm,
Vrem să venim la Tine, acum ne cercetăm.

Trimite Duhul Sfânt la fiecare,
Vrem cu ardoare o redeșteptare,
Pornește de la mine, sunt cea mai întinată
Căci am călcat eu legea Ta încă o dată.

Vrem o redeșteptare în popor
Căci tineri mulți fără credință mor,
Sunt vinovată, nu vorbesc de Tine
Te rog să mă trezești, îmi e rușine.

Fă o schimbare în mine și nu mă părăsi
Căci știu că timpu-i scurt, curând ai să revii,
Am stat în rugăciune și slavă ți-am adus
În vers adus-am ruga ce am spus.

Poate am greșit în ce am scris puțin,
Dar de am greșit tu să nu spui amin
Să corectezi, să înalți ruga ta
Că știu că Domnul te va asculta

Eu m-am rugat și alții au muncit,
În casa Domnului totul au pregătit
Altarul pentru cină au curățit
Acei pe care Tu i-ai întărit.

Te rog să ai milă de fiecare
Avem în dreptul nostru o lucrare,
Ajută-ne să ne trezim și să lucrăm
Și ție zilnic noi să ne predăm.

Tu pune în mine o Marta și o Marie,
Ajuta-mă să fac doar bucurie,
În camera de sus am poposit,
Sunt fericită că te-am întâlnit.

Eu m-am rugat cam tot ce am simțit,
În ruga mea acum te-am întâlnit,
Te iau de mână, nu am să te las
Căci rugăciunea e tot ce mi-a rămas.

În camera de sus și frații au intrat.
Un lanț de rugăciune am format,
Ascultă fiecare vorbă, fiecare cânt,
Noi vrem să fim poporul Tău cel sfânt.
Emilia Dinescu


Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 196
Opțiuni