Am o Dorinţă...
Am o dorinţă... de-mplinit
Şi aş vrea cât mai curând,
Să mi-o asculţi, Isus iubit
Căci mi-e sufletul mâhnit,
Aflat în rugă, şi plângând!
Să-Ţi pot deplin mărturisi
Că auzind de mila-Ţi mare,
M-am hotărât, a Te-ntâlni
Şi prin puterea-Ţi de-a iubi
Să capăt marea vindecare.
Să aud vorbirea-Ţi blândă,
Să îndrăznesc în stăruinţă,
Dorinţa zi de zi crescândă
Să aibă-n mine o izbândă,
Să izvorască, din credinţă.
Când în marea-Ţi bunătate
Complet voi fi, însănătoşit,
Să-Ţi aud vorbele adresate
Prin glas dulce, exprimate:
,,Credinţa ta te-a mântuit!’’
Şi fericit să merg spre casă
Strigând de marea bucurie,
Vorbind de mila Ta duioasă,
De viaţa sfântă şi frumoasă
La toţi, care ar vrea să ştie.
Căci numai Tu, Isuse Sfânt,
Eşti singurul meu Salvator,
Şi peste mine Ţi-ai resfrânt
Puterea mare, prin Cuvânt,
Harul cel Sfânt, vindecător.
Flavius Laurian Duverna
21 noiembrie 2007