Să nu te lași învins, de valurile vieții,
În ele tu spre ceruri, mereu doar să privești,
//În barcă este Domnul, să nu ai nici-o teamă,
Spre mal întotdeauna, pe mare să vâslești. //
Chiar dacă-i tulburată, și spumegă ea marea,
Rămâi doar în picioare, cu tine-i Dumnezeu,
//El poate-opri mânia, ce vrea să te doboare,
Căci pentru El vre-o dată, nimic nu este greu. //
Să nu te lași răpus, de vântul care bate,
Oprit va fi îndată, doar de cuvântul Său,
//Căci ultimul îl are, jos pe pământ și-n ceruri,
Iubitul nostru Tată, El este Dumnezeu. //
Chiar dacă va aduce, el... vântul... tulburare,
Mergi numai înainte, căci el nu va putea,
//Să îți oprească pasul, ce este pe o mână,
Demult care pe-o cruce, străpunsă a fost ea. //
Să nu te lași condus, de șoaptele străine,
Ascultă doar de glasul, de sus ce-i auzit,
//Și mergi după lumina, din slăvile divine,
De-o vei urma în toate, nu poți fi rătăcit. //
Vei fi trecut de ape, de munții ce se-nalță,
De-ți pui mereu nădejdea, în bunul Dumnezeu,
//La El găsești salvare, la El găsești iubire,
Încrede-te în Domnul, să crezi în El mereu. //
Amin