Ce-i viața ta fără de Domnul,
Ce-ai fi tu oare fără El,
Înconjurat de lupii care,
Să sfâșie ar vrea un miel,
Ce-ai fi în mijloc de furtună,
De nu te-ar ține Dumnezeu,
De mâna ca să te salveze,
Atunci când spui... îmi este greu.

Ce-ai fi pe mare dacă singur,
În barca vieții tu ai fi,
Când valuri după val de mare,
Mereu în față ar veni,
Ce-ai fi fără Isus când lumea,
Spre tine pietre-ar arunca,
Ce-ai fi fără a Sa-ndurare,
Ce-ai fi fără iubirea Sa.

Tu omule ce-ai fi în viață,
Dacă pe tine Dumnezeu,
Te-ar da uitării doar o clipă,
De n-ar fi ajutorul tău,
De n-ar aduce zorii zilei,
Nici soare de n-ar răsări,
Care-l răsare pentru tine,
Tu oare azi... cine ai fi.

Ai fi o frunză fluturată,
Un bob de grâu ușor... uscat,
Ai fi-nghițit de-a mării ape,
De vânt ai fi tu dus în larg,
Ai fi cuprins de întristare,
Durerea grea te-ar copleși,
Dacă de sus mereu spre tine,
Privirea Lui nu ar privi.

Ai fi pierdut în deznădejde,
Fără iubirea cea de sus,
Ai fi răpus de oboseală,
De nu te-ar ajuta Isus,
Ai fi ca fulgul de zăpadă,
Ce cade pe-un pământ uscat,
Ai fi un pom fără de roade,
De n-ar fi harul minunat.

Să prețuiești întotdeauna,
Iubirea ce în dreptul tău,
Și-a arătat... și bunătatea,
Din ceruri bunul Dumnezeu,
De tine-ntruna se-ngrijește,
De El iubit ești tu nespus,
Și din iubire-acolo-n ceruri,
Ți-a pregătit un loc Isus.

O Țară vie... minunată,
El pentru tine-a pregătit,
În ea te-așteaptă-ntotdeauna,
Un drum spre ea El ți-a croit,
Să prețuiești a Sa iubire,
Care-i în viața ta mereu,
Ești o valoare pentru Domnul,
Tu omule... ești fiul Său.
Amin