Bilanţ Tsunami

După giganticul Tsunami
S-a estimat un trist bilanţ,
Privind sinistrul dezastru
Cu marea-i reacţie-n lanţ.

Aproape trei sute de mii
De suflete-astfel au pierit,
Când valul crunt şi uriaş
Peste pământ s-a prăvălit.

Distrugerile de pe ţărmuri
Din staţiunile vestite, mari,
Vorbesc în cifrele imense
Prin milioanele, de dolari.

Şi-au fost distruse aşezări
Ale localnicilor băştinaşi,
Şi-a perturbat ritmul vieţii
De generaţii, fiind vâslaşi.

Trudirea lor, era pe valuri
Şi fiind la muncă, zi de zi,
De furia apei au fost luaţi
Ne mai putând, a se feri.

Rapid şi în chip năpraznic
Când valul 'nalt s-a ridicat,
Au fost clipe îngrozitoare
Căci ce a prins, a înnecat.

A fost scurtă avertizarea
În valurile, ce s-au retras,
Ca să revină ca tsunami,
Şi-n calea lor totul au ras.

Când s-a anunţat prăpădul
Au încercat de el să scape,
Dar timpul nu a mai permis
Fiind de-ndată luaţi de ape.

Şi cei scăpaţi de cataclism
Gândesc l-al apelor potop,
Ca unii ce, ca prin minune,
Ei trăiesc, pentru un scop!

Domnul vrea de a-i aduce
Din întuneric, spre lumină,
Şi din deşarta cunoştinţă
La mântuirea cea deplină.

Şi vrea astfel, să priceapă
Că semnele ce le permite,
Peste pământ să se-ntindă
E Glasul sfânt în rugăminte.

Este-încă timp de pocăinţă
Pentru-orice suflet doritor,
De a avea simpla credinţă
În Domnul că-I Mântuitor.

Flavius Laurian Duverna
27 noiembrie 2007